Imagines // Harry Styles

4

   Poate nu trebuia să o faci. Poate nu trebuia sa îl părăsești asa, pur si simplu, dar nu aveai de ales.

    În urmă cu câteva săptămâni, Harry s-a apucat de băutură. Si prin băutură te referi la venitul târziu acasă, beat, iar certurile nu lipseau nici ele. Locuiați împreună, cel puțin obisnuiati să o faceti. Asta până într-o seară când a venit la fel acasă. Beat. Ți-a promis ca o să înceteze cu băutura, dar te-a mințit asa că după o ceartă cu lucruri aruncate în aer si lacrimi curse pe obraji, te-ai dus în camera voastră si ti-ai făcut bagajul.

    El părea oarecum surprins si cu toate că era cum era, i-ai văzut disperată rugându-te să nu pleci. Dar ai făcut-o.

*

   Acum locuiești din nou împreună cu mama ta. Au trecut 2 săptămâni de când nu ai mai vorbit cu el. Ți-era dor, dar nu puteai continua. Nu după cele întâmplate. Erai în sufragerie cu mama ta, vorbeați despre voi, iar la un moment dat s-a auzit soneria.

- Merg eu, îi răspunzi mamei tale care voia să o ia înainte.

  Te uiți la ceasul de pe perete verificând ora si gândindu-te vine ar putea apărea în mijlocul zilei aici.

   Deschizi usa, iar primul lucru pe care îl vezi e un buchet mare cu trandafiri rosii. Preferații tăi. Din spatele buchetul apare o persoană cunoscută.

  El. 

Era schimbat sau cel puțin părea schimbat. Părea cu totul o persoană diferită. 

- Harry, spui în timp ce te uiți la el si îți dai seama cât de norocoasă ai fost cât timp l-ai avut. Ochii ăia. Buzele alea. Părul acela. El. Ce cauți aici?

- Am... Am venit să îți zic că îmi pare rău. Pentru tot. Pentru tot ce am făcut si pentru toate dățile în care ai suferit si plâns din cauza mea. Mi-am învățat lecția, crede-mă! Au fost cele mai grele 2 săptămâni din viața mea. Am suferit, cei drept, din cauza dorului pentru tine, dar nu pot să stau fără tine, N/T. Nu pot. Te iubesc prea mult ca să uit tot ce ține de tine. De noi.

- Harry, eu... nu stiu ce să zic. Te iubesc, normal, doar că nu pot să trec din nou prin toate certurile.

- Nu o sa mai treci. Am lăsat băutura la o parte. Pentru tine, pentru că nu vreau să te pierd. Ai încredere în mine, iubito. Promit. De data asta pe bune, râde ușor.

Râsul acela.

- Ți-am luat florile tale preferate. Stiu că nu le poți rezista, se uită la tine parcă așteptând ceva.

Iei florile si le pui in vaza care era asezată pe masa din hol, după care te întorci înapoi la el.

- Bine.

Se încruntă puțin, părând surprins.

- Bine?

- Da. O să mă întorc. O fac pentru că am incredere în tine.

Zâmbește si te trage în brațele sale unde te simțeai cel mai în siguranță.

- Mulțumesc. Mulțumesc. Mulțumesc. Nici nu ai idee cum au fost săptămânile fără tine.

- Crede-mă, stiu perfect. Ah, si Harry?

- Da, iubito?

- Si eu te iubesc.

Zâmbește arătându-si gropițele de care erau înnebunită si te sărută pasional.