Draga, TU... semnat, EA...

10. ✉

     Sfârşitul de săptămână se arăta promiţător. M-am trezit devreme, pentru prima dată, şi gată să încheu prima săptămână de şcoală.

Liniştea din casă, mă convingea că părinţi mei sunt din nou plecaţi cu afacerile lor, iar asta ar însemna că sunt singur pentru a o mia oară..Uneori am senzaţia că sunt orfan. Părinţi pleacă când vor, unde vor fără măcar să mă anunţe. Părăsesc casa, lăsându-mă în grija lui Olly sau de cele mai multe ori în propia grijă.

-Domnule Edwin, două câteva bătăi în uşă, m-am făcut să tresar. Am deschis uşa surprins s-o văd pe Olly, Masa e pregătită!

-Bine, Olly. Cobor şi eu în câteva minute.

* * *

     După patru ore petrecute în sala de clasă, veni mult aşteptata oră libieră. Unde pot face aproape orice vreau, atâta timp cât sunt în incinta şcoli. Kevin şi Mike aveau cursuri, deci următoare oră o să mi-o petrec uitându-mă prin împrejurimi. Am părăsit şcoala şi m-am îndreptat spre curte. Ştiam că în această oră se desfăşoară antrenamentul sportiv. Şi chiar vreau să văd cum decurge.

   M-am sprijint de tribune, având grije să nu mă observe antrenorul. Jocul era în desfăşurare minge fiind la numărul 6, pasează la 8 care îşi ocleşte adversari, şi gol. Ambi îşi ridică mâinile în aer victorioşi. Am aplaudat şi eu uşor, dar m-am oprit în momentul în care i-am recunoscut pe cei doi jucători: Spancer şi Will. M-am încercat să mă retrag înainte ca cei doi să mă observe. Am făcut doi paşi în spate. Proastă mişcare. L-am nimerit pe băiatul cu apa, care se afla fix în acel moment în spatele meu. La micul impact, băiatul a scopat bidonul pe jos, iar acesta s-a deschis udându-mă atât pe mine încât şi pe el. Totul s-a întâmplat aşa rapid încât nu am avut ocazia să mă retrag.

- Ahh!

-Scuze, zice puştiu ridicând puţina apă rămasă în bidon.

Când am privit în spate întraga echipă se îndreptă spre noi. Perfect, umilire în public.

-Aităi nu te-au învăţat că nu e frumos să spionezi? !

L-am privit pe sportiv cu un zâmbet care aduce mai mult a încruntare.

-Vrei un prosop? continuă Spancer, întizânu-l spre mine.

-Nu accept nimic de la tine.

-Vroiam doar să fiu amabil! Nu te mai crede aşa important, Edwin. Locul tău ne e aici. Nu în liceul ăsta. Şi clar nu pe trenul de fotbal! zice şi toţi încep să râd.

-Mă provoci cumva? Crezi că nu te-aşi putea bate la fotbal? Pe bune Macjack, te credeam mai deştept.

-Cine a pomenit de vreo bătaie pe teren? asta ducea şi mai mult a provocare

-Vrei să ne batem?! spun dându-mi la o parte părul ud, care se avânta pe toată fruntea, ajungând în ochii.

- Terminaţi băieţi! Vine profu!

I-am aruncat o ultimă privire urâtă, gen '' Ai avut noroc '', iar el în schimb îmi zâmbeşte fals, ca şi cum nu ar fi existan nici o presinune, în momentul anterior, şi mi-ar fi dat de înţeles că nu aşi fi un adversar pe măsura lui. M-am îndepărtat de teren înainte ca antrnorul să bănuiasă ceva. Ora mea liberă era pe sfârşite. Urma plictisitoarea oră de istorie. Profesorul fiind bătrân şi de modă veche, deabea înţelegi o slăvă de la el. Chiar şi atunci când strigă, o face mai mult în şoaptă.

Când clopoţelul a anunţat sfârşitul pauzei, mi-am luat cărţile, îndreptându-mă spre curs. Pe coridor încă circulau elevi. Cei mai mulţi erau în întărziere, iar restul aşteptau cel mai probabil o învitaţie la o anumită petrecere, a unei tipe populare şi foarte bogată.