6. ✉

40 4 1
                                    

Două bătăi la uşă m-au făcut să mă trezesc .Am aşteptat puţin să mă trezesc de tot.M-am sters la ochi, mi-am luat un tricou pe mine şi am deschis uşa.

-O Doamne, te-am trezit, îmi pare nespus de rău! spune ruşinată Olly.

-Nu face nimic!S-a întâmplat ceva?

-Doamna Erskine, şi-a uitat un dosar important acasă, şi m-a rugat să vă spun să-l duce-ţi dumneavoastră la firmă.

-Te rog Olly, spune-mi doar Edwin.

La scurt timp, am mers în biroul mamei de unde am luat dosarul respectiv.Era un dosar mare şi greu, probabil era foarte importat.Am ieşit din birou şi m-am îndreptat spre uşă.

-Edwin, nu luaţi mai întâi micul dejun?

-Nu mulţumesc Olly, am să mănânc în oraş.

Am luat cheile de la maşină de pe măsuţa de lângă cuier.Aceiaşi măsuţă unde acum se afla şi scrisoarea.Am ieşit pe uşă şi am urcat în maşină.''Se pare draga maşină că e prima tură prin oraş pentru amândoi.''Am ieşit lejer pe poarta imensă, si am luat-o spre oraş.Sincer nu ştiu în ce direcţie o iau, dar cred că o să-mi dau seama curând.

Se pare că am nimerit drumul, şi am ajuns în faţa unei clădiri aprope compet acopetită cu sticlă, cu geamuri mari şi reflexi orbitoare. Presupun că am ajuns unde trebuie.Am intrat în clădire, iar o angajată care stătea la birou m-a întrebat încotr-o o iau.

-O caut pe doamna Erskine, trebuie neabarat să-i duc dosarul ăsta.

-Aaaa..Tu trebuie să fi domnul Edwin!

-Doar Edwin.

-Bine Edwin, biroul ei e la al 4-lea etaj, numele ei e pe uşă.Vrei să te conduc?

-E okay, mă descurc!

Am ajuns în faţa uşi de sticlă, fără a mă rătăci pe traseu.

-Ţi-am adus dosarul.

-Întră Edwin.

Mama stătea la birou, în facea monitorului scriiând ceva pe tastatura.Pare ceva important.

-Trebuie să plec.Ne vedem deseară acasă, zic şi îi las dosarul pe birou.

-Bine scumpule, mersi de deranj.

Nu aveam treburi prea importante, dar se pare că ea da.Aşa că nu am vrut s-o deranjez cu prezenţa mea.

Când am ajuns acasă, Olly era în grădină udând florile.M-am oferit s-o ajut dar ea ma refuzat. Mereu o face.

-Şi încă ceva Edwin, ai primit o scrisoare.Ţi-am lăsat-o pe măsuţă.

'' Încă o scrisoare? Tot pentru mine? Nu sunt nici măcar de o săptămână aici şi primesc scrisori ?Ciudat nu ?Adică, cum se face ca eu să primesc scrisori, având în vedere că nu cunosc pe nimeni.''

Am intrat în casă iar scrisoare era lângă cealaltă.Ciudat fiind faptul că aveau acelasi plic, iar numele meu era scris cu negru pe amândouă.''Să fie o coincidenţă, sau cel care mi-a trimis scrisoare ieri a isistat şi azi?!''Putem afla într-un singur mod.Am mers în camera mea, m-am aruncat în pat, şi am rupt încet învelişul. Am scos uşor foaia albă, din interiorul plicului, şi am deschis-o uşor.Foaia e fina, de culoare albă pură, iar scrisul e de un negru închis.Miroase a librărie.

Dragă, TU...

M-am bucurat enorm de mult, când am aflat că te întorci în oraş. De când ai plecat, oraşul n-a mai a fost la fel, pentru mine.

Mă întreb oare cât de mult te-ai schimbat? Ai rămas tot TU ? Sau oraşele mari din ţară te-au schimbat?

Semnat, EA...

'' Semnat EA ? Cine e ea ? ''Si ce ce mi-a scris mie asta?Oare şi cealaltă scrisoare tot ei îi aparţine?''Am desfăcut curios plicul.Foaie albă, scris negru, acelşi început..

Dragă, TU..

Daca ai citit prima scrisoare, probabil de întrebi cine sunt.Dar asta nu e important.Important e că tu te-ai întors. Sper că nu vei pleca prea curând...

Semnat EA...

''Semnat EA, din nou.Se pare că aparţine aceleiaşi persoane.Dragă, TU, vei rămâne aici!Semnat Edwin''- spun ironic şi pun cele două scrisori anonime în sertar.



Hei..Capitol nou! (Stiu a durat ceva) Oricum sper să vă placă!

Draga, TU... semnat, EA... Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum