Dragoste Nemărginită

Capitolul 14

M: Într-o oră. 
e: Bine. 

După ce Madison pleacă îl sun pe Nathan. 

C. T. 
-Alo, Cara? 
-Trebuie să vorbim.
-S-a întâmplat ceva?
-Am spus o minciună. 
-Și? Ce e rău în asta?
-Într-o oră avem o întâlnire.
-Noi? 
-Noi doi și..., Thomas și MDason.
-Ok, nu voi veni. 
-Haide Nathan. 
-Eu și Thomas nu ne înțelegeam deloc bine. 
-Haide. I-am spus lui Madison că suntem împreună. 
-De ce ai face asta? 
-A spus că nimeni nu ar vrea să fie cu mine. Așa că i-am spus că sunt cu tine. Îmi pare rău că te-am băgat în asta. Îi voi spune adevărul. 
-Nu. Voi veni. Dar doar pentru tine.
C. T. Î. 

Mergem împreună la cafenea.
M: Am ceva important să vă spun.
e: Ce e?
M: Mi-a revenit memoria. Îmi amintesc totul. Dar, totul va rămâne la fel. Și.. Cara. Îmi pare rău pentru ce ți-am spus. Nu știu de ce am facut-o. Hai să fim ca înainte. Să fim prieteni toți. 
N: Eu unul nu știu ce să zic. 
T: Nici eu.. 
M: O haide. Doar sunteți frați. 
N: Nu, nu suntem.
T: Mama mea nu e și mama lui deci.. Prin urmare, nu suntem frați
M: Ok, dar asta nu înseamnă că nu puteți fi prieteni. 
N: Ba da. 

Nathan's pov
După întâlnire merg acasă. Cineva bate la ușă și ma dus să deschid. E tatăl meu.
e: Tată? Ce cauți aici?
t: Am venit să vorbim Nathan.
e: Despre ce?
t: Mama ta.. 
e: Care din ele? 
t: Cea care te-a crescut. Mi-a spus că ai aflat. 
e: Da. 
t: Mama ta reală vrea să te cunoască. 
e: Serios? Și eu vreau să o cunosc. Cine nu ar vrea să-și cunoască propria mamă? 
t: Da.. Bine. Vă veți întâlni la o cafenea. Mâine. 
e: Și cum voi ști care este ea? 
t: Se va îmbraca în roșu. 
e: Ok. 
t: Nathan, îți va povesti niște lucruri pe care nu le știi. Să nu te superi. Bine? 
e: Ok. 

Următoarea zi
Merg la cafenea și văd o femeie îmbrăcată într-o rochie roșie. Merg la ea. 
e: Ăm.. Mă scuzați.  Caut o femeie care trebuie să se întâlnească cu fiul ei.  Știu că poate suna destul de ciudat dar.. da.

Se ridica și mă privește adânc.. 
M: Cred că m-ai găsit. Eu sunt aceea. 
e: Da? Mă scuzați. Ăm.. Știți? E ciudat să vorbesc cu dumneavoastră. Am multe întrebări.
M: Te ascult. 
e: De ce? Asta e prima întrebare. Doar, de ce? 
M: Nathan. Îți voi povesti totul. Eu am rămas însărcinată cu tine când tatăl tau era căsătorit. Nu știam. Nu aș fi făcut-o dacă știam. Mi-a spus că va divorța pentru mine. Mama ta a aflat că o înșela. A acceptat divorțul. Dar, a vrut ceva în schimb. Pe tine. A vrut ca tu să crezi ca ea e mama ta. Și nu a vrut ca tu să mă cunoști.
e: Cum ai putut să accepți asta?
M: Meritam.
e: Și după? Ce s-a întâmplat? 
M: Te-am născut, m-am căsătorit cu tatăl tău, dar nu aveam ceea ce îmi doream cel mai mult. Pe tine.
e: Măcar te-ai întrebat vreodată ce fac? Dacă am ce mânca? Dacă sunt fericit?
M: Erau nopți în care nu dormeam.
e: Ați avut vreun alt copil?
M: Da. Este la liceul tau. Dar e mai mică cu un an. 
e: E în primul an?
M: Da. Ea știe că are un frate. Dar nu stie ca ești tu.
e: Eu nici măcar nu știam că am o soră. Sau că femeia care m-a crescut nu e mama.
M: Nathan..  Nu aveam de ales. Trebuia să te las mamei tale.
e: De ce?
M:..

Dintr-o dată se aude un telefon. Nu e al meu deci probabil e al ei.
M: Scuză-mă. Alo, Iben? Da, bineînțeles că poți merge la tatăl tău. Dar sa nu stai mult. Să nu îl deranjezi. Eu? Mi-am găsit un loc de muncă. Da. Nu vedem mai târziu. Pa.

e: Iben?
M: Da. 
e: Este brunetă, destul de înaltă.. inocentă?
M: Da. Ceva de genul.
e: O cunosc. Doar dacă nu mai există și o altă Iben în primul an.
M: Iben Smith.
e: Dap, ea este.
M: Voi... vă cunoașteți?
e: Da. Suntem prieteni. Nu-mi vine să cred ca e sora mea.. Cred că.. Trebuie să plec.
M: Nathan.. tu.. M-ai iertat, nu?
e: Presupun că da.

Iben's pov
Merg acasă la tatăl meu. Nu l-am mai văzut de ceva timp.
e: Hei tată.
t: Iben, Ce-i cu tine aici?
e: Am venit să te văd. Nu e problemă, nu? 
t: Nu. Nu e nicio problemă
e: Ăm, îmi era dor de tine. Nu te-am mai văzut de mult timp. Dar, credeam că te va bucura. Mai bine plec. 
t: Nu, Iben. Mă bucur că ești aici.
e: Tată vreau să vorbim.
t: Despre ce?
e: De ce tu și mama stați despărțiți? V-ați certat?
t: Nu.
e: Atunci de ce? Când ne-am întors aici totul era bine. Dar acum nu mai e. Tată, am 15 ani. Nu 5. Spune-mi adevărul.
t: Eu și mama ta, am decis ca așa e mai bine.
e: Deci v-ați certat?
t: Nu.
e: Bine. O să te cred. Dar tată, știi, mama mi-a spus că.. am un frate.
t: Monica ți-a spus că ai un frate?
e: Da. Dar mi-a spus că nici ea nu îl cunoaște. 
t: Iben, adevărul e că mama ta e acum la o întâlnire cu fratele tău.
e: Ea mi-a spus că și-a găsit un loc de muncă. M-a mințit. Nu pot să cred.
B: Domnule!
t: Ce e Beth?
B: A venit Nathan.
N: Hei tată. 
e: Nathan? Tată?

*Monica*

BUM
CAPITOL NOU
Nu am mai postat de mult dar asta din cauza școlii
Voi încerca să îmi fac timp să scriu mai des

Sper că vă place capitolul de azi

Nu uitați de vot

Scuze pentru greșeli