Until the end

Capitolul 4:"Nu vreau sa lupt singura !"

O aud pe Eva cum alearga ca o caprioara pe hol si in cele din urma o aud cum bate la usa .
-Serios ? De cand bati tu la usa ?-o intreb razand .
-De azi , ma gandeam ca inca esti suparata si ca ar trebui sa imi dai acordul sa intru in camera , nu sa intru eu de capul meu .- imi raspunde razand .
-Tu esti cea care a plecat din camera mea ca o tornada de suparata .- o vad cum da ochii peste cap , mereu face asta cand stie ca am dreptate sau cand vrea sa spuna "hai , las-o balta " asa ca rad .
- Da , am fost , si poate inca sunt putin , insa stiu cum tu , domnisoara , ma poti face fericita .
-Inchetata de ciocolata , pizza si netflix ?
-Nu prostuto ! Ma poti face fericita daca te imbraci si merg cu mine la BONFIRE !
-Da , aha , that's not gonna happen.
-Why ?
-Nu am o stare de spirit atat de buna incat sa intalnesc oameni noi .
-Te rog , hai sa facem un pact .
-Sa auzim ..
-Tu te duci acum sa faci un dus , iti indrepti parul te machiezi , pui pe tine o pereche de pantaloni scurti si un bumper si mergem cu masina la BONFIRE . Iti promit ca las acolo masina si ne intoarcem acasa cu taxiul pentru ca we gonna have some fun tonight .
-Nu stiu ce sa spun ...
-Nu trebuie sa spui nimic , trebuie doar sa faci ce ti-am spus mai devreme , asa ca te rog sa te grabesti , avem cel mult 40 de minute la dispozitie !
-Si daca nu ma voi distra ?
-Daca nu te vei distra ,iti voi cumpara pizza si te voi lasa sa suferi ca un liliac la tine in camera .

Si iata-ma in masina Evei in drum spre iad . Sunt constienta ca nu ma voi distra insa nu ii pot rapi ei fericirea . Am ajuns acolo si am inceput sa dansam iar Eva se imbiba in shoturi .Am hotarat sa o las cu niste colegi de grupa pentru ca simteam nevoia sa ma plimb , asa ca m-am plimbat pana cand am intalnit privirea lui , era Andrew . Il vedeam cum se apropia de mine , imi doream sa fiu oriunde altundeva , numai nu acolo insa corpul meu inghetase si nu ma puteam misca .

-Buna Elena .-era fix in fara mea si ma scana din cap pana in picioare .
-Andrew .
-Chiar eu .
-Ce cauti aici ?-il intrem nelamurita .
-Pai , in caz ca nu ai observat sau aflat , suntem in aceasi grupa la aceasi facultate , deci ..aici e locul meu , cred .
-Da , ai dreptate , doar ca nu ma asteptam sa te intalnesc aici .
-Nu te asteptai sau nu voiai ?
-Andrew, eu trebuie sa plec .Trebuie sa merg la Eva , sigur ma cauta .
-De ce eviti sa raspunzi la intrebare ?Eva e bine ! Eva se distreaza , nu te cauta . Te rog , vreau sa vorbim .
-Ce mai este de zis Andrew ?
-De ce nu ai fost la inmormantare ?Trebuia sa fii acolo , alaturi de el .- il vad cum mana lui imi atinge bratul si cum incearca sa se apropie mai mult de mine .
-Te rog , nu iti pot explica de ce , trebuie doar sa intelegi ca nu am putut .
-Mi-ai lipsit !-in vocea lui simteam durere .
-Imi pare rau , nu..nu pot sa fac asta .-ca o lasa ce sunt am fugit din fata lui . Eva dansa cu cei din grupa asa ca am decis sa ma alatur si eu .Acesta este inceputul celei mai mari betii ale mele .

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

<< DUPA MULTE SHOTURI DE TEQUILA>>

-Ti-am spus eu ca te vei distra !- imi tipa in ureche Eva.
-Da, mi-ai spus , dar asa sunt eu mai incapatanata . Nu plecam acasa pana dimineata !-ii raspund eu pe acelasi ton .Eram beata , poate mult prea beata .
-Hopa , fat frumos din lacrima la ora trei !-imi sopteste Eva .
-Ce ? Unde ? Nu , nu , nu .
-Buna , din nou !-spune Andrew in timp ce se apropie de mine si Eva .
-Din nou ?-Intreaba nedumerita Eva . Cum adica "din nou "?
-Eva , ne poti lasa te rog frumos putin singuri ?
-Eva nu pleaca nicaieri , ramane cu noi . Sunt sigura ca nu ai nimic important de spus .
-Elena , te rog , e important .
-De ce ? Ce e asa de important ? Iar vrei sa imi ceri socoteala de ce nu am fost la inmormantare la Colin ? Tu nu intelegi ca vreau sa il uit ?-Eva se indeparta usor ,usor . Am ramas doar eu cu Andrew insa eram prea ametita ca sa ii observ disparitia din peisaj
-Nu am fost la inmormantare pentru ca nu mai suportam Andrew !
-A fost iubitul tau .
-Si l-am iubit ! De ce esti atat de egoist ? De ce te gandesti doar la tine si la familia ta ? L-am iubit pe Colin mai mult decat l-ai iubit tu vreodata ! Cand el a murit eu m-am pierdut ! Stiai ca timp de aproape trei luni de zile am avut numai cosmaruri ? Ca l-am visat in fiecare noapte si ca in fiecare vis corpul lui parasit de suflet zacea in bratele mele ? Stiai ca am trecut printr-o depresie ? Ca m-am auto-distrus ?
-Elena , ascul..
-Nu Andrew , tu asculta ! Timp de doua luni de zile nu am iesit din casa decat pana la Doris , psihologul meu pe care il vizitam de doua ori pe saptamana . El m-a ajutat sa imi revin . Si am venit aici , departe de familia mea , departe de familia ta , departe de Colin si departe de tine ca sa ma vindec iar acum , cand intr-un sfarsit totul in mine reinflorea ai aparut tu sa imi ceri explicatii !
-Te rog ..
-Nu ai dreptul sa ma judeci !- cu mult inainte a imi dau seama , lacrimile imi curgeau pe fata siroaie ,inegrindumi fata . eram cazuta in genunchi , rusinata , indurerata si plangeam in pumni cu lacrimi pline de sentimente pierdute .Simteam ca prin ficare lacrima pe care o lasam sa curga , sufletul se spargea in bucati mai marunte , si mai marunte pana cand va disparea cu totul .Andrew s-a asezat in genunchi langa mine , m-a luat in brate si m-a sarutat pe frunte .Aveam impresia ca ma voi pierde cu totul . Nu mai puteam sa fac fata la mai multa durere .
-Te rog , du-ma acasa !-ii soptesc printre sughituri .
-Linisteste-te si hai sa te ducem acasa. - imi sopteste Andrew bland la ureche .Vocea lui e magica pentru ca jur ca m-a ajutat sa ma calmez .Iar acum aveam nevoie de liniste si pace .