Jocurile ei

Chapter 34

Cristina P.O.V

Jur ca (,) camasa lui Akemi e cea mai confortabila perna pe care am dormit vreodata.
Ma ridic din pat cu o durere de cap de zici ca Zeita Zeilor m-a lovit in cap cu un baros de aur.
"Cristina! La masa." ii aud vocea tatei care ma striga de la parter.
"Vin, vin." Ma grabesc sa ma pregatesc pentru scoala si cobor la parter. Puf ma urma sperand ca am sa-i dau ceva de infulecat pe sub masa... ca doar de ce sa isi manance mancarea lui? O vrea si pe a mea.
"Ti-e foame?" Ma intreaba tata in timp ce aseza masa.
"Normal. Cand ai avut timp ca faci mancare?"
"Sunt o persoana matinala."
"Nu mananci si tu?"
"Ba da. Dupa asta trebuie sa te duc la scoala, nu?"
"Dap."
"Bun. Mama ta a plecat inainte la servici."
"Am observat..."

*****

Ajung in clasa cu 10 minute inainte sa se sune. Ma indrept spre banca mea si imi arunc ghiozdanul pe scaun.
"Crisssssssyyyy!!!!" o aud pe Raluca cum imi striga numele din capatul clasei.
"Doamne! Te rog nu ma strange in brate asa cum faci in fiecare dimineata! O sa ma omori candva." 
Raluca vine spre mine uimita si se uita confuza in ochii mei. Prea aproape, prea aproape! Ma dau in spate doi pasi dar ea ma ia in brate.
"Ti-ai amintit de mine?!"
"Um... ce am facut? Stai... a...da... Mi-am adus aminte de tine! Fuck it! Fac progrese! Apropo, unde-i Alexandra?"
"E cu Akemi afara. Mergem la ele?"
"Nah, se suna acus."

*****

Cand aud clopotelul sar din banca bucuroasa si imi strang lucrurile. Orele s-au terminat.
"Criss, nu pot merge in parc." imi spune Alexandra in timp ce-si punea castile in urechi. Plecase cu Andrew inainte sa mai apuc sa zic ceva.
Ies din scoala si ma indrept spre casa dar Akemi ma opreste.
"Hey, mergi in parc?"nu avea ghiozdanul la ea.
"Um, sigur. Unde ti-e ghiozdanul?" in clipa urmatoare Alexandru trece pe langa mine si imi ia ghiozdanul de pe umar. Il avea si pe a lui Akemi.
"Ti-l duc la noi." striga Alexandru din departare. Era si Josh cu el. Se tineau de mana. Ce dragut.
"Mergem?"o intreb pe Akemi luand-o inainte.
"Sigur. La pod sau la foisor?"
"La pod. A inceput sa-mi placa locul.
"Apropo, ieri ai fost la Rebecca?"
"Da, de ce?"
"De ce mai stai cu fata aia?"
"Nu stiu. Nu pare asa de rea. In plus, mi-am adus aminte de ea."
"Oh, pe cine mai "cunosti"?"
"Zoe, Rebecca, Raluca si cam atat."
"Deci eu nu...Ce ai facut de ti-ai adus aminte de Rebecca?"
"I-am pus o intrebare."
"Pai da---" pe mijlocul drumului era intins un furtun pentru irigatiile parcului iar Akemi nu-l observase si se impiedicase. Ma opresc si o ajut sa se ridice.
"Esti bine?" o intreb in timp ce ma uitam sa vad daca nu era vreo zgarietura.
"Da, merci."
"Copil mic. Da-mi mana, poate asa nu o sa te mai impiedici de orice." glumeam dar Akemi a luat-o in serios. Ma luase de mana si ne continuam drumul fara sa mai zicem nimic. Ma uit in jurul meu si observ ca toamna era deja pe sfarsite. Toate frunzele erau deja pe pamant iar in aer se putea simti mirosul iernii. Dintr-o data Akemi imi da drumul mainii si incepe sa alerge spre pod si sa sara peste gramezile de frunze. O privesc cu un zambet pe fata.
"Iti place asa de mult toamna?"
"E preferata mea." imi raspunde.
Nu puteam sa-mi iau ochii de pe ea. Intr-un final ajungem la pod si se linisteste.
"Jucam ceva?" ma intreaba ea in timp ce se balansa pe marginea podului.
"Sigur... si ai grija."
"Ma prinzi tu in caz ca am sa cad. Ce jucam?"
"Um, nu stiu. Tu ai venit cu ideea deci tu alegi."
"Bine, bine. Adevar sau provocare?"
"Haida."
"Ce alegi?"
"Provocare."
"Saruta-ma."

_______________________________________

Hey lume!
In primul rand, am inceput o carte noua: "Apel la 00:00". M-as bucura FOARTE mult daca ati trage cu ochiul pe acolo si sa lasati niste voturi. :)
In al doilea rand, am postat 3 sau 4 zile la rand la cartea asta si m-am decis sa pun urmatoarele capitole atunci cand se vor aduna mai multe voturi si ochisori. :)
Multumesc! :)
_______________________________________