Sfarsit de septembrie… O toamna intarziata isi facea din nou aparitia. La o ora inaintata a diminetii soarele intra pe geamul intredeschis al balconului in camera uriasa cu pereti albi si aranjata cu mult bun gust. Odata cu intrarea aerului curat al diminetii in camera, eroina noastra se trezeste. Victoria deschide larg ochii caprui si isi acopera usor gura cu mana, pentru a estompa un cascat. Se ridica usor si lasa parul saten si carliontat sa ii daca in valuri pe spate. Priveste in jur, iar apoi se da jos din pat. Se duce usor pe balcon si priveste imensa curte a familiei sale, unde cateva masini de lux erau parcate, iar fantana arteziana facea putina galagie. Victoria se pierde in gandurile ei, care fusesera intrerupte de trei batai scurte in usa.
- Domnisoara Vicky, v-ati trezit? se aude o voce placuta, dupa care cele doua usi imense se deschid si intra o femeie cam de 25 de ani, cu cateva cearsafuri pe ambele brate.
- Buna dimineata Elisa, te rog intra! spune Vicky zambind larg si inchizand usile balconului.
- Este ora 8:30 iar parintii dvs deja va asteapta la masa. Doriti sa va ajut sa va imbracati?
- Nu, ma descurc. Anunta-I te rog pe mama si tata ca voi cobori in cateva minute.
Elisa pleaca iar Vicky merge in camera alaturata, care era un dressing imens. Deschide usile unui dulap si alege o fusta alba din volane pana putin mai sus de genunchi si un tricou roz mai larg, pe care il accesorizeaza cu un colier mare care era format din 3 flori, una mai mare in mijloc si doua mai mici, din pietre si o pereche de cercei si se incalta cu o pereche de balerini tot albi si coboara la masa, in sufragerie, unde era asteptata de parintii ei.
- Buna dimineata mama, tata!
- Buna dimineata, draga mea! spune o femeie trecuta de 40 de ani, insa care isi pastrase frumusetea si mai ales, eleganta. Blonda cu parul cret, inalta, cu ochi albastri si un zambet fermecator.
- Esti matinala astazi, cum de?
- Ei taticule, am incercat sa ma grabesc.
El era un barbat trecut de 45 de ani, insa inca avea sarmul care putea atrage atentia oricarei femei. Imbracat in costum, inalt, brunet si cu ochi patrunzatori. Cei trei, Victoria, Barbara si Roberto formau cunoscuta familie Spencer, familie care detinea unul dintre cele mai puternice barouri de avocatura din Bucuresti.
Cei trei se aseaza la masa, care e servita de o femeie mai in varsta, insa foarte placuta, pe nume Mara. Mara fusese servitoarea Barbarei pe vremea cand aceasta era de varsta Victoriei, iar mai tarziu fusese doica sa.
- Pofta buna, dragii mei.
- Multumim Mara!
- Vicky, draga mea, am uitat sa iti spun, a sunat prietena ta Anita!
- Asa de dimineata?
- Da, acum aproape o ora. A spus sa te anunt ca vrea sa va vedeti mai incolo si sa o suni tu inapoi.
- Bine, multumesc Mara!
Dupa ce acestia termina de mancat, venise vremea discutiilor.
- Ce faci astazi, dragule?
- Merg la club, cu cativa colegi.
- Tati, dar e duminica, sa nu-mi spui ca o sa incheiati afaceri si astazi!
- Dragele mele, nu va bateti voi capul cu asta. Eu plec, o zi buna dragelor!
- Mami, eu cred ca o sa ies cu Anita, din moment ce m-a sunat.
- Atunci eu o sa o sun pe mama Anitei si asa vom fi cu totii ocupati.
Vicky merge inapoi in camera si o sun ape Anita.
