Capitolul 5

27 2 0
                                    

*In acelasi timp.

In casa Spencer intra Anita impreuna cu mama sa, Amanda si o gasesc pe Barbara plimbandu-se prin living ingrijorata.

- Buna Barbara, am venit sa o vad pe Vicky. N-a fost azi la scoala si am fost ingrijorata.[Anita

- Uite, voua va pot spune, luati loc…[Barbara

- Ce s-a intamplat?[Amanda...

- A patit Vicky ceva?[Anita

- Din nefericire, da… Ieri fiica mea a avut un accident teribil de masina…

- Si e bine? Barbara, vorbeste! Ce s-a intamplat cu Vicky?[Anita

- Anita, calmeaza-te si las-o sa explice![ Amanda

- Anita, fiica mea si-a pierdut memoria, nu-si mai aminteste nimic, nici macar cine e.

Barbara izbucneste in lacrimi iar Amanda o imbratiseaza.

- Stiam ca s-a intamplat ceva! Te rog, spune-mi la ce spital e, vreau sa o vad!

- Nu cred ca e momentul, Anita.[Amanda

- Barbara, te rog, sigur e speriata, are nevoie de mine!

- E la spitalul din centru, te rog, va rog mult, sa pastrati discretia, nu vreau sa afle toata lumea, si nici Roberto nu vrea asta.

- Dupa mine nu e nici o problema, doar ca Anita sa nu spuna.

- Poti sa ii spui prietenei tale, Alexandra, dar in rest nu vreau ca alte persoane sa afle…

- Eu ma duc sa o vad, trebuie sa fiu alaturi de ea.

Anita iese val-vartej din casa familiei Spencer si ajunge la spital cam in 30 de minute, din cauza traficului. La intrarea in spital se intalneste cu Mara.

- Anita, ce faci aici?

- D-na Barbara mi-a spus de Vicky si mi-a dat voie sa vin sa o vad, crezi ca pot merge?

- Da, se simte mai bine acum, insa trebuie sa te avertizez, nu isi aminteste nimic.

- Nimic?

- NIMIC!

- Doamne… Ma duc la ea, poate reusesc sa o ajut. Unde e?

- Etajul 3, rezerva 15.

Anita ia liftul si ajunge in fata rezervei Victoriei si se opreste, nestiind ce sa faca. Bate de 2 ori repede in usa si intra, gasind-o pe Vicky uitandu-se pe un album cu poze. Ambele se privesc pret de cateva secunde, niciuna nestiind ce sa faca.

- Vicky, prietena mea, ce ai patit?

Vicky o priveste putin surprinsa.

- Sincer, nu stiu decat ce mi s-a povestit.

Anita se apropie de ea si vede albumul cu poze, luandu-i-l din brate.

- Tu cine esti?

- Eu sunt Anita, prietena ta cea mai buna…

Anita se pune langa ea si o ia de mana, iar Vicky da cateva poze inapoi.

- Da, vad… Tu esti cea din poza, nu? Ea cine e?[aratand-o pe Alexandra

- Ea e cealalta prietena a noastra, Alexandra.

- Ea nu a venit?

- Ea nu stie… Nimeni nu stie in afara de parintii tai, Mara, eu si mama… Mama ta ne-a cerut sa pastram discretia.

- Mda, mama…

- Vicky, as da orice sa iti amintesti…

- Dar nu pot, jur ca incerc…

Mana DestinuluiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum