capitolul 16

145 28 5
                                    

– Jisung? Putem să vorbim?

– E important, Roșcovel? Am câteva treburi de făcut și nu am prea mult timp liber.

– Nu-i nimic, putem să vorbim mai târziu..

– Nu, Jisung. Stai aici și ascultă-l, îi spune Changbin.

– Legat de ce mi-ai spus de Hyunjin, să stau departe de el, îmi pare rău că nu am făcut-o.

– Știam, Seungmin, nu trebuie să îți ceri scuze. Mă bucur că totuși te-ai gândit să îmi spui.

– Stai puțin, de unde anume știai tu de ei doi iar eu nu aveam nicio idee?

– I-am văzut la cofetărie. Și săptămâna trecută, când reușisem să scap de acasă, cu gândul să vin la tine, l-am auzit. M-am gândit că dacă nu mi-ai spus de bună voie, nu trebuie să te grăbesc.

– Jisung, nu e nimic între mine și el. Cel puțin, nu mai este. Deci totul e bine.

– Cum spui tu. I-am văzut privirea, când se uita la tine. Dacă și tu simți ceva pentru el, sari pe el, îmi spune râzând.

Acest "dacă" e foarte mare.

a/n: ce frumos plouă afară

mai bine nu o mai facă

nu pot ies din casă :(

Plastic heart ; seungjinUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum