Capitolu 8.

47 1 0
                                    

Capitolul 8.

Raul

"- Ai făcut-o să plângă? Bravo! Eşti un prost cu acte în regulă."

După ce s-a liniştit am pornit, pe jos spre autostradă. Cred că am luato în alt sens pentru că am ajuns într-un loc unde se închiriau căbănuțe. Cred că se simte penibil că a plâns în fața mea, pentru că e foarte încordată şi mă ignoră.
Ajunşi la căbănuțe am închiriat-o pe ultima. Noroc că era de două persoane.
- Sti... ăm.. putem vorbi dacă vr..
- Uite, se dă o petrecere! Mergem?
Avea o față aşa draguță când era entuziasmată încât n.am putut spune nu.
Era genul de petrecere la care merg adolescenții plini de hormoni, care suferă de atenție, dar nu ma deranjat atâta timp cât Nana era acolo şi se distra. Berea pe care o țineam în mână era pe gata aşa că m-am dus să-mi mai iau una. 5 minute, atât a durat până mi-am luat altă bere. Când m-am întors Nana era înconjurată de 3 băieți, unul mai urât ca altul. Râde, se distrează dar ceva îmi spune că asta e doar de fațadă. O fi beată? I-a pus cumva mâna pe fund?!
- Nana, vino trebuie să plecăm.
- Nu încă, spune aceasta şi se întoarce la a dansa lasciv cu masculii în călduri.
- Vino, plecăm. Acum! O prind de braț dar se smuceşte şi cade peste alt băiat.
- Fata a spus că rămâne, ştergeo! O mascotă blondă, probabil de 16 ani se rățoieşte la mine.
- Ascultă la mine păpuşel, îl prind de guler şi-l lipesc de cel mai apropiat perete, fata e beată şi vine cu mine. Iar voi să nu îndrăzniți să o mai atingeți!
- Nu sunt beată şi încetează să te porți ca şi cum ți-ar păsa!
Sătul de toate astea m-am aplecat si am ridicato pe umăr plecând de la petrecerea aceea stupidă.
- Lasa-mă jos, brută! Nu sunt un sac de cartofi!
Era destul de grea pentru o fată de maxim 1.65 m si 50 kg mai ales că dădea din mâini şi din picioare de parcă o duceam la spânzurătoare, dar nu îndeajuns încât să nu o pot duce până la cabană.
Am lăsat-o jos şi a început să de-a cu pumnii în mine. După ce s-a calmat s-a pus pe pat şi a adormit.
Am mers să fac un duş si m-am pus si eu in pat.
Dimineața am fost trezit de o bufnitură. Tresar iar când mă uit in stânga mea o văd pe Nana întinsă pe jos. Mă duc repede să văd dacă a pățit ceva dar se pare ca e doar mahmureala de dimineață.
- Haide, o ajut să se ridice şi o pun înapoi pe pat.
- Ugh.. mă doare capul îngrozitor, spune cu o voce incredibil de adorabilă.
- Merg să văd dacă gasesc ceva de durere pe aici, tu stai si odihneşte-te.
- Nu, trebuie să mergem. Tata o să ma omoare iar mama mă v-a găti la cină, spune si incearcă să se de-a jos din pat dar eşuează şi cade. Noroc că mă aşteptam la asta şi am prinso înainte să de-a cu capul de lemnul lateral al patului.
- Doar calmează-te şi stai aici până mă întorc, te rog. Deja ai întârziat o noapte întreagă, câteva ore nu mai contează.
- Dar nu înțelegi, trebuie să ajung acasă!
- Te duc acasă, dar promite-mi că stai aici până mă întorc.
- Promiți că mă duci acasă în cel mai scurt timp?
- Promit!
- Promiți pe degețel? mă întreabă ridicând degetul mic, dublu adorabil.
- Promit! spun zâmbind şi ridicând degetul mic unindu-l cu al ei. Ca deobicei când o ating parcă mă electrocutez uşor, e plăcut.
Am căutat ceva timp ceva pastile şi benzină şi am sfârşit prin a mă întoarce cu un paracetamol şi o ofertă de la un cuplu de a ne duce până în oraş.
Tot drumul cuplul respectiv, Rareş şi Florina ne-au povestit cum s-au cunoscut şi tot felul de poveşti siropoase dar romantice. Nana părea să absoarbă fiecare cuvânt şi trăia fiecare amintire.
Ajunşi în oraş am insistat să o conduc până acasă dar nu a acceptat sub nicio formă aşa că am plecat la Tudor unde ne-am jucat jocuri video şi am mâncat pizza. Vroiam să-i povestesc despre ce s-a întâmplat dar nu ştiam cum. La un moment dat i-am spus pur si simplu tot iar el tot ce mi-a spus a fost:
- Ai făcut-o să plângă? Bravo! Eşti un prost cu acte în regulă.
- Ştiu asta foarte bine.
Chiar ştiam asta, şi mă învinuiam pentru că am făcuto să plângă şi să fie pedepsită. Nu ştiu nimic despre familia ei dar nu cred că v-a fi pedepsită atât de aspră pe cât se teme ea.
Terminăm ultima rundă din joc şi plecăm cu maşina lui dupa benzină, Jeanin sarăcuța a rămas în acel câmp pustiu.
După jumătate de oră eram lângă ea şi îi făceam plinul iar dupa 5 minute mă întreceam cu Tudor înapoi în oraş.

Stau in pat si ma pot gandi doar la noaptea trecuta. Tristetea si disperarea din corpul Nanei in timpul argumentului, entuziasmul si distractia ce o emana inainte si dupa petrecere si groaza si frica din ochii ei dimineata. Nu am realizat atunci dar acum ca ma gandesc nu am mai vazut pe nimeni sa treaca atat de repede prin atatea sentimente si stari, toate atat de diferite. A spus ca parintii ei o sa o pedepseasca pe viata si ca mama ei o sa o omoare, e atat de exagerata. Dar asta e ceea ce o caracterizeaza, nu? Zambeam fara sa-mi dau seama la imaginea ei de copil inocent de dimineata cand m-a pus ca promit pe degetel. Ar trebui sa o sun, sa vad daca a ajuns bine acasa, ce i-au spus parintii. Caut numarul ei in agenda si apas apelare. Dupa o secunda inchid. Ar fi mai bine sa-i dau un mesaj prima data nu? Poate inca discuta cu ai ei sau i-au luat telefonul. Da, un mesaj e mai bine.

"Buna, sunt Raul. Vroiam sa vad daca ai ajuns acasa. Raspunde-mi cand poti, pa."

Stau si scanez mesajul dupa care il sterg. Pa? Pa? Dumnezeule Raul, nu scri "pa" la sfarsitul unui mesaj. 

- Rocky, esti fata, ce ar trebui sa-i scriu?

- Ham! Ham!

- Da, sa incercam altceva.

"Buna, sunt Raul. Ce faci?"

"Ce faci?" dupa tot ce s-a intamplat? Doamne sunt un idiot! 

"Buna, sunt Raul. Vroiam sa vad daca esti in regula." 

Da, asta ar trebui sa fie destul de bine. Bine, trimite-l pana nu te razgandesti. Am apasat trimitere si am asteptat un raspuns. Dupa 10 minute nu am primit nimic, probabil i-au luat telefonul.

Am coborat in bucatarie sa-mi iau ceva de mancare ai am observat un biletel pe frigider. Numai mama putea fi. L-am citit apoi l-am aruncat la gunoi. Se pare ca sunt ceva probleme la laborator, asta inseamna ca o sa fiu singur doua zile. L-am sunat pe Tudor sa vad daca nu vrea sa vina pe la mine. Bun, ajunge in 15 minute, ne trebuie pizza si bere. Cautam prin jocurile video cand am auzit sunetul care ma anunta ca am primit un mesaj. Am fugit repede la telefon si am citit numele destinatarului, Tudor. Ma intreba daca e in regula sa vina cu o prietena. Grozav, acuma o sa fiu a cincea roata de la caruta.

Tudor si prietena lui, care se pare ca se numea Ana, au ajuns dupa 10 minute. Am discutat si jucat jocuri video, era de treaba dar se pare ca era o "fata  cuminte", ce cliseu. Ma gandeam zambind in sinea mea. Era 3:00 AM iar Ana cu Tudor se pregateau sa plece, se pare ca ea face parte dintr-o trupa si doar acum pot repeta. Cica o fata din trupa trebuie sa iasa pe ascuns din casa.

- Sigur nu vrei sa vi si tu? ma intreaba Tudor.

- Nu, nu vreau sa va inund intimitatea trupei.

- Stai linistit, ne-ar placea sa auzit cat mai multe pareri inainte de marele spectacol, imi spune zambind Ana. Doamne fata asta te vrajeste pe loc cu bunatatea si fericirea pe care o emana.

- Bine atunci, daca spui ca e in regula cu toata lumea.

Nana -Volumul I. Inocenta-Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum