Nana -Volumul I. Inocenta-

Prolog

PROLOG

- Ce fel de femeie e? îl întreabă curioasă Nana pe tatăl său care urca destul de încet scările.

- Cu două mâini, două picioare, răspunse calm Dan, un bărbat de 43 de ani.

- Bine, dar e bătrână, are copii?

- Uite, am ajuns.

Cioc!Cioc!

- Bună ziua, intraţi! le spuse o femeie trecută de vârsta a doua, invitându-i în casă.

- Sărut-mâna! spuse Nana.

- Bună ziua! salută şi Dan.

- Haideți, luați loc.

S-au așezat la o masuţă din lemn care era acoperită cu o sticlă "Pentru a nu strica lemnul" se gândi Nana. După ce au vorbit puţin femeia îi dădu lui Nana nişte exerciţii pentru ai determina nivelul. "O, asta nu-i de bine" îşi spuse Nana îngrijorată.

După jumătate de oră în care Nana făcuse un exercițiu şi jumătate din şapte profesoara i le corectă şi rămăsese surprinsă.

- Şti de cât ai lucrat tu aici? o întrebă profesoara aspră.

- Nu, răspunse Nana speriată.

- De 1,50. Din care 1 punct din oficiu. Dacă acum erai la un examen ai fi luat 1,50.

- 1,50? întrebă Dan şocat.

- Da 1,50.

Nana doar stătea şi încerca să evite privirea tatălui ei.

După două ore sfășietoare, Nana şi profesoara s-au hotărât să se vadă în fiecare joi la 15:00.

Ajunşi acasă, Nana a ascultat un discurs ţinut de mama ei despre importanța învaţăturii, pe care bineînțeles că îl stia pe derost. După ce Elena şi-a terminat discursul Nana s-a dus la mătușa ei. Mătuşă doar teoretic deoarece practic se simțeau şi se comportau ca şi surorile. Ajunsă acolo sora, mătușa si o colega de apartament a mătușii ei au început să o întrebe:„Cum a fost la matematică?", „Când mai mergi?", „Cum arată?", „E bătrână sau tânără?", „Are copii?".

- STOP! strigă Nana. Nu am chef să vorbesc despre asta, două ore mi-au ajuns.

- Bine, am înţeles, spuse Dana sora ei.

- Bine, haide mergem? Întreabă Andra mătuşa ei.

- Deja? Mai stai, incercă să le convingă Nana.

- Bine, vă e foame?

- Lihnită.

Au mai stat la Andra o jumătate de oră în care au mâncat, au râs si au ascultat muzică după care au plecat la Nana şi Dana şi au vorbit despre plecarea Andrei în Algeria. Ea le-a luat doua bluze si o pereche de blugi pentru a le purta acolo, iar cu ocazia aceasta Nana si Dana şi-au făcut curat în dulap după mult timp. Plecarea în Algeria era o ocazie unica pentru Andra iar fetele erau foarte mândre de ea. A muncit mult să promoveze la locul de muncă și acum a ajuns să facă deplasări internaționale în interes de serviciu iar aceasta era prima. 

După plecarea Andrei surorile s-au pus la culcare. Ele împărțeau aceeaşi cameră, una modestă. În unele seri ca şi în aceasta după ce toată lumea adormea, Nana ieşea din cameră şi sărea pe geam afară. Era mai convenabil să folosească ușa, doar că atrăgea atenția, era veche și scârțâia. Intra mai apoi în bloc şi mergea sus pe acoperiş. De mică făcea asta, aşa că avea tot ce-i trebuia: un fotoliu și o canapea pe care mama ei le credea la groapa de gunoi, o măsuţă luată de sub scara blocului şi bineînțeles tobele de care mama ei nu ştia. Le-a cumpărat din bani ei, câștigați cu greu din locul de muncă part-time pe care îl avea ca mascotă la evenimente, şi le-a adus aici pentru că mama ei nu era de acord cu muzica, decât dacă era clasica și înveți ceva din ea, ea are în cap doar şcoală. De aceea singurul mod prin care putea cânta "legal" în casa aceasta era în orchestra junioară a orașului la vioară. Mai avea trei chitări şi clape. Două chitări electrice şi una clasică. Cea clasică e cadou de la bunicul ei iar cele două chitări electrice erau ale lui Sophie si Ana. Clapele erau ale lui Elisa. Ele formau trupa S.E.N.A. de care nu ştia nimeni. Se întâlneau aproape zilnic şi cântau cântece scrise de ele. Asta se întâmpla ziua, noaptea era locul în care Nana venea, asculta muzică şi se relaxa admirând marea de stele, uitând de problemele de peste zi. Avea probleme specifice vârstei. Odată cu începerea semestrului II al clasei a XII-a au început şi acestea. Părinţii ei se ceartă tot mai mult, sora ei se enervează pe ea fără motiv, iar băiatul pe care îl place din clasa IV-a dar, căruia nu i-a spus niciodată ce simte de teamă să nu fie respinsă şi să strice prietenia, nu mai vorbeşte cu ea. Motivul? Necunoscut. Ea nu-şi amintește să fi făcut sau să fi spus ceva care să îl supere. Parte cea mai proastă e că de când nu mai vorbeşte cu ea stă tot mai mult cu Raluca, prietena ei, care ştia cât de mult îl place.

Pe la 3:00 a.m. intra înapoi în casă şi se pune în pat.