Șoaptele seducției

2

-Adu-mi celalalt dosar pe care l-am vazut de dimineata! Ordon prin interfonul telefonului de pe birou catre capatul celalalt al firului unde se afla secretara mea.
Ziua de luni venise,iar eu imi bateam capul de trei ore cu niste acte ce nu se voiau rezolvate. Sunt deja la a doua cana de cafea si durerea de cap dupa mahmureala de ieri seara inca e acolo. Dracu m-a pus sa stau pana mai tarziu sa beau cu baietii. "Inca un pahar!"au mai zis si asa am pierdut numarul ajungand sa ne caram unii pe altii pana la primul taxiu.

-De indata domnule! Se aude tonul profesional al acesteia.
E una din angajatii carora le-am gasit aceste calitati. Si-a castigat postul prin munca sarguincioasa si nu prin trucuri de doi bani.

Dupa nici doua minute se aude un ciocanit la usa si ii permit sa intre. Se aud pasi si zgomote provocate de tocul pantofilor ce loveau parchetul si tocmai cand lasa dosarul pe birou ridic privirea.

-Da! Asta e! Multumesc doamna Michelson. Ii multumesc in graba vrand sa ma reapuc de treaba.

-Domnisoara, domnule! Spune pe un ton dur si la fel de profesional.

Practic mi-a dat peste nas! Hm....

-Ah, da! Imi cer scuze domnişoară! I-o arunc eu ultima parte un pic cam ironic si ma intorc la munca mea.
O aud insa cum se intoarce pe tocurile acelea nu foarte inalte si se indreapta spre iesire.

Hm...înțepată femeie! Imi zic in minte si ma intorc la treaba mea incercand sa gasesc o solutie in contractul cu niste canadieni in privinta ridicarii blocurilor de pe strada 15, in locul fabricii de caramida. Trebuie neaparat sa castig licitatia caci e pusa la bataie o suma frumoasa de bani.
Usa se deschide, iar eu imi ridic automat ochii spre aceasta. Persoana care a deschis-o insa intarzie sa apara, iar pe hol se aud glasuri ridicate.
Ma ridic de la birou dorind sa vad ce se intampla dar nu mai apuc caci intra Tom urmat de secretara mea care era toata rosie la fata din cauza furiei.

-Domnule, a intrat fara a cere permisiunea cuiva si mai ales fara a cere permisiunea dumneavoastra! Imi cer scuze dar nu l-am putut opri pe acest individ! E de doua ori cat mine, iar pana sa ajung la telefon sa anunt paza, a dat buzna in birou.

-E in regula domnişoară Michelson! E prietenul meu si avocatul firmei. Poate intra! I-o arunc eu accentuand cuvantul "domnişoară".

-....Hm! Pufneste nemultumita uitandu-se urat la prietenul meu si isi ridica ochelarii pe nas in semn de sfidare ca mai apoi sa se intoarca fulgerator dar mai ales nervoasa spre biroul ei.

-Nebuna femeie! A vrut sa imi dea cu capsatorul in cap, jur! Ai luat-o cumva de la securitate cand ai angajat-o?
Ma intreaba prietenul meu atunci cand inchid usa in urma noastra si ne asezam la birou.
Eu doar rad usor.

-Ea doar isi face treaba Tom si de asta o tin in firma!

-Cum te simti? Mai bem ceva in seara asta? Ma ia in deradere dar stiu ca si el e la fel.

-Tom! Nu intrece limita! Chiar daca am fost beat, inca am imaginea ta vomitand pe bancheta taxiului si pe Gabe. Slava Cerului ca nu ai vomitat spre mine. Ma infior eu numai la gandul asta. Apropo, cu ce scop pe aici incat ajungi sa infurii personalul?

-Ai uitat ca tu mi-ai zis de dimineata sa trec pe la tine sa ma uit pe contractele cu firma "Roy's".

-Ah, da! Ce uituc sunt! Spun dandu-mi o palma in frunte. Apas apoi pe butonul telefonului de pe birou.

-Domnişoară Michelson fii, te rog, amabila si adu-mi contractul firmei "Roy's", acum!

-Imediat! Vine raspunsul acesteia.

-Ha! Ce pusa la punct e tipa! Misto! Se amuza Tom in scaunul din fata mea.

Cateva minute mai tarziu aud un ciocanit in usa ca mai apoi sa imi primesc dosarul si secretara sa iasa la fel de repede precum a intrat.

-Ba tu ai vazut ce cur are?

-Tom! Tu zici asta de fiecare angajata din aceasta firma!

-Nu e vina mea ca imi plac fetele! In fine, eu plec caci vreau sa imi termin treaba. Deseara am intalnire cu o noua avocata ce a sosit saptamana trecuta la biroul de avocatura. Se ridica si pleaca spre usa deschizand-o ca sa poata iesi dar vocea mea il opreste.

-E clar! Sigur nu te stie!

- Hai ma ca nu-s asa de rau! Cel putin nu cu ea...inca! Mi-o spune el din pragul usii tinand mana pe clanta ca mai apoi sa o tranteasca in stilul sau propriu.

Asa a fost mereu. E renumit pentru relatiile cu angajatele firmelor la care a lucrat. Singurul lucru care il mai tine in functia asta e faptul ca e "însurat" cu meseria lui. E bun pe ceea ce face si nimeni nu poate contesta asta. Rad la gandul ca inca sper sa si-o primeasca de la vreo femeie. Le trateaza de parca ar fi universul lui dandu-le sperante desarte ca a doua zi dupa ce le-a dus in patul sau , sa se poarte ca si cum nu ar fi existat niciodata. Le face sa se simta ca niste gandaci,murdare si pangarite, infime si fara valoare pana isi pierd increderea in ele. O saptamana. Atat a tinut cel mai mult o femeie langa el. Toti au crezut ca se va potoli si ca in sfarsit ii cazuse o fata cu tronc, asta pana sa afle ca tot ceea ce facuse fusese doar pentru un pariu. Saraca fata se indragostise de el, iar dupa cearta-monstru avuta pe holul firmei la care lucrau, nu a mai suportat si s-a transferat. Tot ceea ce a facut el a fost sa se intoarca la actele sale ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
Dau gandul despre Tom la o parte ca sa ma apuc de treaba ce o incepusem pana sa vina acesta dar un alt gand imi strafulgera mintea si acela ca eu sunt chiar mai rau ca el.