Șoaptele seducției

8

Doua luni, atat a batut-o la cap cu acel proiect  al  domnului Lewis. O târa incoace si incolo fara sa ii spuna macar un simplu "multumesc"!
I-a rupt chiar si niste acte la care lucrase cu greu o saptamana, asa direct in fata si a pus-o sa le refaca.
Ii venea sa il stranga de gat. Ma avea de indurat inca o luna.
Domnul Lewis era amabil cu ea si chiar se imprietenisera imediat cu toate ca la inceput  se comportase ciudat ai bodyguard-ul lui chiar ii jumulise la propriu parul din cap dupa ce ii colectase insa toate recipientele de  cafea. Ciudat om. Cel mai nasol ii era in ultimul timp cand ii venise ameteala de mai multe ori la lucru.  Nemernica aceea  de farmacisa contribuiese fooooarte mult la starea ei de acum.  Facuse 15 teste in  4 zile de cand se afla asa. Toate pozitive. Ii venea sa o stranga de gat. Nici macar nu  stia cine este barbatul cu care se culcase dar cert era ca avea de gand sa pastreze copilul. Era un dar pentru ea. Oricum nu se va marita niciodata.  Cine ar lua-o pe ea, o biata orfana de tata cu un job de secretarea hidoasa care mai nou are si un copil in pantec?! Isi ascundea frumusetea sub haine. Nu voia sa mai fie hartuita de sefi sau alte persoane. O patise imediat cum terminase facultatea si se angajase ca secretara la o firma renumita. Sefii de acolo pentru care lucrase un an se aratasera foarte amabili, prea amabili. Erau trecuti de 50 de ani cu mult. La 22 de ani ai ei era destul de naiva si intotdeauna se ducea la lucru cat mai elegant cu putinta cu fuste si rochii office destul de elegante si de stramte pe corp.
Prima data nu bagase de seama avansul subtil al fiecarui sef  in parte din cei doi care erau acolo.  Fusesera multe fete in locul de secretara sau care lucrau acolo hartuite. Dar asta aflase dupa ce aproape o violasera.
Cu cat trecea vremea, ei incepeau  sa se infurie ca nu erau bagati in seama si devenisera agresivi. Trebuia sa isi fii dat seama atunci si sa plece dar ei o ademenisera in birou sub pretextul cautarii unui act pierdut si  prinsesera si o lipisera dur unul de perete in timp ce celalalt ranjea sadic si o atingea direct, fara ocolisuri, pe sani si in zona intima. O pusesera jos pe podea. Unul o prinsese de maini si ii asrupase gura in timp ce celalalt se postase intre picioarele ei si ii rupsese ştrampii ce ii purta ridicand fusta destul de sus incat sa ajunga la locul dorit. Plansese si implora in gand sa nu se termine asa. Era tramspirata toata de frica dar se zbatuse cat putuse de mult si chiar ii lovise pana sa o puna jos. Aproape ii daduse  si lenjeria jos sau mai exact sa o rupa daca pe usa nu intrau atunci doua angajate urmate de un altul pentru a lasa niste acte. Ii gasisera asa pe podea.  Ea plangand ai urland in palma libidinosului, in timp ce celalalt incerca sa o reguleze. Chemasera politia imediat, iar cei doi fusesera inchisi pentru hartuire sexuala. Scapasera cu cativa ani de puscarie dar ea nu avea sa mai scape de cosmarul trait. Cu greu, cu psiholosi si cu prietena ei buna reusise sa scape de cosmarurile negre ce nu o lasau sa doarma. Mama ei locuia singura la cateva ore de ea dar locuise cu ea in acea perioada grea de frica sa nu apara acei barbati si sa isi duca treaba la bun sfarsit.
Scutura din cap si revenii la ceea ce facea.  In biroul ei era liniste asta pana cand fu strigata de catre seful ei ca sa il tina ocupat pe domnul Lewis pana termina el treaba cu alti clienti.

-Buna ziua Charlotte!  O intampina barbatul in varsta inca de cand fu poftit in biroul ei.

-Buna ziua domnule Lewis!  V-am zis de atatea ori sa nu imi mai ziceti Charlotte!  Sunteti singurul care imi spune asa. Se planse ea ca un copil mic dar zambii la final.  Chiar ii placea omul asta. Era bun, band si glumet cu ea. Era rabdator cu ea  precum un tata cu fiica lui. Il poftii sa ia loc iar acesta o facu numaidecat recunoscator.

-Dar imi place numele Charlotte!  Mama ta a facut o alegere buna cand ti l-a pus.

-Tata a ales numele asta chiar daca mama nu l-a vrut!  Ii raspunse ea cu melancolie.

-Inseamna ca a insistat mult ca tu sa ai acest nume frumos daca ti l-a pus pana la urma. Nick  iar e ocupat? Intreba el vesel dar nu apuca sa i se raspunda pentru ca aceasta fugi cat putu catre baie tinand o mana la gura si una pe stomac.
Se intoarse putin mai tarziu galbena la fata dar vie.

-Charlotte,  ce s-a intamplat mai devreme? O intreba barbatul alarmat ridicandu-se de pe fotoliul in  care statuse pana acum.

-Nu este nimic grav!  Rase ea amar... Sunt...sunt insarcinata.

-Felicitari draga mea dar  din  cate stiam  tu esti singura. Ii spuse pe un ton calm cat sa nu o supere.

-Da....tatal lui nu o sa afle despre el.  Ii spuse ea cu tristete si chiar atunci intra pe usa seful ei uitandu-se urat la ea lasandu-i multe de interpretat barbatului in varsta.

-Michelson, sa imi explici si mie cum ai putut sa faci asta fara sa imi dai de stire. La mine in birou, acum! Batranul intelesese si alte lucruri prin aceasta fraza.

Dupa ce fusese mustrata ca ii pusese un dosar in alt loc decat cel stiut, fisese libera sa ii tina in continuare companie domnului Lewis.

 Aflase de la domnul Lewis ca avea si el o fiica de varsta ei de care nu stiuse nimic deoarece logodnica lui  de atunci credea ca este prea las pentru a fii tata.  Luase de una singura decizia de a nu-i spune de sarcina si o rupsese cu el, fara motive intemeiate.  Apoi cand a vrut sa o caute  fusese obligat sa se mute cu serviciul in Franța.  Lucrase in armata o perioada de timp, 10 ani de zile, apoi si-a infiintat o afacere singur. Afacere ce inflorise bine. Stiia ca nu mai avea cum sa o castige inapoi pe acea femeie. Trecusera totusi niste ani, iar ea poate se maritase. Asa ca alesese sa ramana in Franta. Aflase de existenta fiicei sale cu doi ani in urma cand un prieten vechi  ajunsese in Franta si la o mica petrecere, se imbatase si ii spusese de fosta lui logodnica. In ras ii spusese de aceasta ca nu se casatorise niciodata dar totusi avea o fata din flori.  Ceea ce ii mai spusese  prietenul sau era despre frumusetea fetei dar si faptul ca nu semana mai deloc cu mama ei ci cu el.

-Pai si nu ati facut nimic sa va gasiti fiica? Il inteba ea curioasa pe omul din fata ei ce putea jura ca il mai intalnise undeva si nu doar in ultimele doua luni.
El nu facu decat sa rada usor.

-Oh, cum sa nu o caut? Si chiar am si gasit-o atat pe ea cat si pe mama ei care acum se caieste pentru ceea  ce a facut.

-Serios? Facu ea ochii mari ca un copil mic ascultand la minuntata poveste cu final fericit. Si unde este? As vrea sa o cunosc daca doriti sa ne faceti cunostiinta...

-Charlotte, tu ti-ai intalnit vreodata tatal? O intreba el schimband subiectul.  Fața ei insa se intrista la auzul acelei intrebari.

-Nu...raspunse ea cu glas soptit. Mama mi-a spus ca a murit pe front inainte ca eu sa ma nasc.

Barbatul din fata ei rase puternic la auzul acestor cuvinte.
Ea se mira si se supara totodata de reactia lui.

-Iarta-ma draga mea Charlotte dar mi se pare cel mai absurd lucru.

-Poftim?! Intreaba ea deranjata de cuvintele sale.

-Vrei sa imi cunosti fiica? O intreba el serios, evitand rabufnirea fetei.

-Cred ca da... ii spuse ea soptit.

-Atunci hai sa o intalnesti! Ii dadu o cutie cu funda portocalie pe care o desfacu si gasi o oglinda si un plic.

-Ce e asta? Intreba ea nedumerita uitandu-se in reflexia oglinzii.

-Ea e fiica mea.  Ea e Charlotte a mea!  Ii spuse intinzandu-i plicul cu dovada.

______________________________________
Hei tuturor!  Ce parere aveti de acest capitol?  Acest eveniment este doar o mica parte din rasturnarea de situatie care va avea loc. Cum credeti ca va reactiona Charlotte mai departe?😈😈😈😂😂 Astept mesaje cu pareri!😉 😙❤