VIATA SE SCHIMBA RADICAL

CAPITOLUL 25

Aud usa balconului cum se deschide. Simt 2 maini puternice ridicandu-ma de pe canapea. Nu imi deschid ochii pentru ca imi dau seama ca este Marcus...parfumul sau imi invadeaza narile. Ma pune usor pe pat invelindu-ma pana la gat pentru ca eram rece... il aud ca ofteaza zgomotos.

Marcus: De ce esti tu asa incapatanata?
Eu: Pentru ca am chef...*spun tinandu-mi ochii inca inchisi*
Marcus: De ce nu ai adormit cu mine in pat?
Eu: Nu am vrut sa te deranjez. *spun mintindu-l*
Marcus: O sa iti aduc micul dejun. Tu pregateste-te pentru ca vom pleca la plaja. Mi-ai promis.
Eu: Ok...paa!

Ma ridic putin somnoroasa din pat si ma duc spre baie. Imi fac rutina de dimineata si ma imbrac cu costumul de baie.si deasupra lui o rochita alba fara spate si putin decoltata. Mi-am luat palaria, crema de soare, 2 prosoape pentru ca sigur Marcus nu o sa isi ia nimic, dar trebuie sa am grija si de el....si...cam atat...

Dupa ceva timp isi face aparitia si Marcus.
Marcus: Wow...ai fost rapida. Poftim...micul dejun...*spune si pune tava cu mancare pe noptiera*

Ma asez pe pat si incep sa ciugul cate putin din fiecare.
Dupa cateva minute Katy si Edy sunt si ei gata si plecam spre plaja. Ajunsi acolo eu si cu Katy ne asezam direct pe sezlong-uri.

Edy: Voi nu intrati in apa?
Marcus: Da...haideti in apa...Ely?
Eu: Cred ca mi-a ajuns apa de aseara. Multumesc oricum.
Katy: Da...noi ramanem sa ne bronzam. Pa baieti!

Stau de cateva minute la soare si bronzul nu se lipeste de mine...cred ca eu nu sunt facuta pentru asa ceva. Ma ridic in fund si ma uit spre Katy. Wow...bronzul o iubeste... ma uit spre baieti...nu sunt in apa...nu sunt pe uscat....unde sunt???

Eu: KATYY!!! BAIETII AU DISPARUT!
Katy: Cum asa? *spune ridicandu-se ca arsa de pe sezlong*

Ne uitam pe oriunde apucam. Apoi simt cum sunt luata de la sol si dusa spre apa.

Eu: Oricine ai fi lasa-ma jos ca nu stti de ce sunt in stare....*spun pe un ton foarte panicat*
Marcus: Calmeaza-te razboinica in devenire...

Ma uit spre Katy si il vad in spatele ei pe Edy. Strig cat pot de tare spre Katy sa se fereasca dar prea tarziu...deja o prinsese si pe ea. Am fost carate pe umar de catre baieti tocmai pana in apa. Apa facuse contact cu picioarele mele de mult. Apoi simt cum sunt luata si aruncata de pe umarul lui Marcus direct in apa rece....bine...poate nu era rece dar fiindca am stat atata timp la soare m-am prajit...

Eu: Esti un idiot! *strig ridicandu-ma la suprafata*
Katy: Elyyy!!!!

O aud pe Katy ce striga dupa ajutor...si...a aruncat-o si pe ea in apa... Ma duc spre ea si am facut un plan. Ne-am dus la baieti si i-am tinut mai mult timp sub apa...dar nu foarte mult. Nu voiam sa ii omoram...inca...😂😂😂

Eu si Katy am fugit pana la mal apoi ne-am imbracat in cel mai rapid mod posibil si am plecat. Am ajuns in hotel in camera mea si a lui Marcus. Am ascuns-o pe Katy in dulap iar eu m-am bagat sub pat. Am asteptat ceva timp, iar baietii isi fac aparitia.

Marcus: Am cautat in camera voastra si nu sunt...inseamna ca sunt aici dar se ascund.
Edy: Mama....sa vezi ce va facem daca va prindem...
Marcus: Ne-ati lasat singuri pe plaja, sa strangem si lucrurile voastre...nu e bine....

Eu ma abtineam atat de tare sa nu rad... le vedeam picioarele cum se plimba prin camera. Deodata aud un tipat... au gasit-o...

Katy: Lasa-ma!!! Elyy...
Marcus: Unde e prietena ta?
Katy: E si sora ta...
Edy: Nu vrea sa ne spuna...
Marcus: Atunci vom afla singuri...

Si ca prin minune Marcus m-a gasit sub pat....
Marcus: Am gasit-o Edy...
Eu: Ba nu...nu ai gasit-o.
Edy: Si ce facem acum cu ele?*spune in timp ce suntem trantite in pat*
Katy: Ne lasati in pace ca niste baieti buni ce sunteti... *spune zambind la ei*

L-am vazut pe Marcus ca ii spune ceva lui Edy. Acesta da afirmativ din cap si incele macelul...JOACA DE COPII!
Au inceput sa ne gadile pana nu mai aveam aer in noi.

Marcus: Asa va trebuie!
Katy: Gata...te rog!! Nu mai pot respira! Edy stop!*spune cu greu printre rasete*
Edy: Spune ca iti pare rau si da-mi un pupic!

Katy a cazut usor dar eu nu...
Marcus: Haide Ely! Renunta!
Eu: Niciodata!
Marcus: Bine...

Ma ia pe umar si merge cu mine pe balcon.
Marcus: Daca nu iti ceri scuze te arunc.
Eu: Sa o vad si pe asta...*spun dandu-mi ochii peste cap, stiu ca nu imi va face asta*