VIATA SE SCHIMBA RADICAL

CAPITOLUL 4

Marcus si Katy m-au vazut pe jos plangand. Au venit la mine intr-o fuga. Marcus m-a luat in brate iar Katy imi spuse:
Katy: Ely...Ely??? Ce s-a intamplat? Nu mai plange te rog! Ne vor auzi!
Ely: Citeste! *spun atat de incet, pubandu-mi capul pe umarul lui Marcus*

Katy incepe sa citeasca din ziar. Isi pune mana la gura din cauza socului.
Katy: Eu nu pot sa cred!!!
Marcus: Ce scrie? Citeste cu voce tare...dar nu prea tare. Ely...linisteste-te!
Katy: Pe data de 26 mai 2001 o femeie a fost ucisa intr-un garaj. Inca nu s-a aflat ucigasul. Se pare ca avea o fetita de numai 3 ani impreuna cu ea. Fetita a reusit sa scape dar mama a murit...

Marcus: Ely...crede-ne. Noi nu am stiut nimic.
Eu: Va cred....va cred...dar nu pot sa cred ca stau in casa ucigasului.
Katy: Trebuie sa vorbim neaparat cu ei.
Marcus: Dar vor sti ca am intrat in camera lor.
Eu: E mai important decat o pedeapsa.

Katy se duce in living. Marcus a ramas cu mine sa ma mai linisteasca.
Marcus: Ely...o vom rezolva! Tata nu va scapa nepedepsit!
Eu: Dar e tatal tau...nu pot face asta....nu il pot denunta...
Marcus: Dar cand ai facut o greseala mare...trebuie sa fi pedepsit....oricum nu e tatal meu biologic nici a lui Katy....tatal meu este intr-o alta tara....nu am mai auzit nimic de el... tatal acesta nu e tata....e un monstru. Tata a plecat atunci cand aveam doar 2 ani. Iar mama si-a gasit mult prea repede pe altcineva....

In acel moment l-am imbratisat cu toata forta.
Eu: Cat timp sunt aici nu te voi lasa sa te intristezi. PROMIT!
Katy vine la noi. Be vede imbratisati.
Katy: Deranjez ceva?* apoi chicoteste*
Eu/Marcus: Nu.
Katy: Parintii sunt in living. Am zis sa facem o conferinta de familie....hihihi....
Eu: Ok.....presupun ca vorbim nu?
Marcus: Da...vom vorbi despre astea.* spune si arata armele masca si ziarul din patul meu.

Le-am luat pe toate dupa le-am pus in geanta si am coborat jos. Marcus si Katy s-au asezat pe o canapea. Din bucatarie au aparut mama si....,,tata". S-au asezat pe cea de-a doaua canapea, iar eu m-am asezat pe fotoliu.

Mama: Ce s-a intamplat?
Tata: De ce a trebuit sa facem o conferinta de familie?
Eu: Pentru ca eu, Marcus si Katy am incalcat o regula.
Tata: Care din reguli?
Katy: Prima!
Marcus: Si nu ne pare rau...absolut deloc!!! *spune cu o fata de ,, Acum vei plati pt tot"*.

Mama: Ati intrat in camera noastra?
Eu/Katy/Marcus: Da.
Mama: Pe mine nu ma deranjeaza.
Tata: Dar pe mine da...DE CE ATI INTRAT???
Marcus: Pentru a vedea si mama ce fel de om esti!
Katy: Vei regreta foarte rau.
Eu: Uite ce am gasit in sertarul tau...TATA....sau sa nu iti mai zic asa???
Tata: Tu esti fata Lilianei???
Au: Da...criminalule!

Mama a luat repede ziarul si a inceput sa citeasca. Dupa ce a citit a lasat ziarul pe jos si s-a uitat la arme. S-a ridicat cu furie de pe canapea. S-a dus in camera ei apoi dupa cateva minute a revenit in living cu o valiza mare.
Mama: Jonathan!!! Pleaca din casa mea!!! ACUM!!!!
Jon: Draga....tu nu vezi? Copiii vor sa te pacaleasca. Vor sa ne desparta. Haide!
Mama: NU! Doar tu pleci. Si ia si asta cu tine. *spune dandu-i valiza*.
Jon: Bine! Sunteti niste bestii!!

Marcus: A da! Afara vezi ca te asteapta cineva! Cineva ce te cauta!

Jon se uita ciudat la Marcus dar cand deschise usa intelesese cine il cauta! Politia!
Il lua pe Jon, iar mama, Marcus, Katy si eu ne intoarcem inapoi in casa, nu ininte de a lreda politiei armele si ce mai avea el.