Poeziile unei fete

4. Fără inspirație

Omul nu se plictisește în viață.
Pur și simplu,  se duce în piață,
Iar acolo multe poate alege:
Sport,  muzică sau doar a merge.

Muncește, încearcă, face de toate
Cu sudoare și cum poate.
La un moment dat, obosește
Dar, nu renunță prostește.

Însă, să creezi dacă alegi
Fără imaginație, ai să pleci
Un creator muncește mult
Și este destul de cult.

Și totuși există momente
Când el rămâne fără sentimente
De trăit și de transmis
Și fără idei de scris.

Acele momente se numesc
Fără inspirație și doresc
A-l face pe creator să renunțe
La lucrurile lui drăguțe.

Așa, "căutarea creativitații" începe
Crezând că o va găsi cât spune cepe.
Creierul lui ia foc,
Și totul stă pe loc.

În modul ăsta unii renunță.
Aruncă creația ca pe o grăunță.
Alții însă, iau doar o pauză
Și nu pleacă fără o cauză.

Peste un timp mic sau mare,
Acei ce au rămas,
Ce creației n-au spus pas,
Au acum un succes care
Îi scoate în lume la plimbare.

După toate aceste spuse,
Multe din popor aduse,
Eu atât voi pronunța
Orice domeniu ar fi,
Insistă, nu renunța
Oricât vei jertfi.

Heyyy! :))  Sper să vă placă :)) Scuze pentru greșeli și aștept orice părere din partea voastră:))