Cateva zile mai tarziu:
Christian povesteste:
Intru in biroul meu și ma asez pe scaunul de piele, tragand laptopul spre mine cu gandul sa il aprind, caci, de cand cu Alexia, mi-am cam ignorat munca si l-am lasat pe Tyler sa se ocupe de un singur cu toate.
Apas pe butonul din coltul stang al ecranului si îmi trec mana pein par, asteptand sa se deschida.
Cineva bate la usa si îmi ridic privirea, privind.
—Intra! rostesc eu intr-un final, redevenind atent la ecranul din fata mea.
—Buna, iubitule! rosteste Sonia și ma innec, privind-o fix.
Iubitule? Ce dracu are? Nu am mai vazut-o de zile bune, de la firma si-a dat demisia, ce crede? Ca eu inca o vreau?
—Ce cauti tu aici? o întreb ridicandu-ma în picioare și ajungand in fata ei, privind-o cu mainile in san.
Isi linge buza de jos si ma priveste in ochi, cu o dorinta ciudata.
Mi-e...scarba!
—Nu îți e dor de mine, iubitule? Nu îți e dor sa mi-o tragi pe birou pana explodezi de placere? vorbeste ea facand un pas spre mine, dar ma distantez.
—Esti nebuna, femeie! Ce cauti aici? aproape ca strig eu la ea.
Daca o vede Alexia aici, dau de dracu.
—Pe tine, iubire ! Nu îți e dor de tavalelala noastra? ma intreaba ea.
—Sonia, exagerezi! Ce a fost, a fost! Am o iubita! O iubita pe care o iubesc la nebunie și fara care nu as putea sa mai zambesc, tu, ai fost doar o....greseala! îi spun eu si o vad cum pufneste, deschizandu-si doi nasturi de la camasa, spre a-si scoate in evidenta sanii.
Imi feresc privirea.
—Și vrei sa ratezi asta? ma întreabă ea pe un ton senzual, dar care ma dezgusta.
—Nu as pierde ceva ce n-am mai vazut! vorbesc eu indiferent.
O vad cum își desface cureaua de la fusta si o coboara în jos, pe coapse.
Inghit în sec, dar incerc sa ma abtin. Nu pot sa o tradez pe Alexia.
—Iesi! îi spun pe un ton neutru.
—Nu vreau! îmi spune apropiindu-se de mine si incercand sa ma atinga.
O opresc.
—Iesi! spun eu stragand-o de incheietura mainii care se apropia de pieptul meu.
—Nu vreau! repeta ea, punandu-si mana libera deasupra prohabului pantalonilor mei.
Scrasnesc din dinti.
—Iesi! spun și încerc sa o imping de pe mine, dar continua sa se tina scai de mine.
—Stiu ca vrei sa o facem, Christian! spune ea si își apropie buzele de ale mele.
O imping și cade pe podeaua din biroul meu. O privesc in scarba cum se ridica si se scutura.
—Ieși din biroul meu sau chem paza! Sau stii ce? Pune ceva pe tine, ca te scot eu în suturi de aici! spun si femeia se ridica, tragandu-si fusta pe ea si incheindu-si cei doi nasturi pe care tocmai si-i deschisese.
⭐⭐⭐⭐⭐
O astepte pe Alexia în fata cafenelei asa cum am stabilit si îmi frec nelinistit, mainile una de alta.
Doua maini mici imi acopera ochii si un parfum cunoscut îmi inunda narile, in timp ce doua buze imi saruta gatul.
Zambesc.
—Ghici cine-i! spune fata din spatele meu si continui sa zambesc.
—Hmm...sa vedem, Angelina Jolie? îmi incerc eu norocul spre a face o gluma.
Fata pufneste.
—Mai incearca! spune ea, sarutandu-mi din nou, gatul.
—Shakira? incerc eu din nou, sa glumesc.
—Pe bune, Christian? pufneste fata si trece in fata mea, punandu-si mainile in san. Ma bufneste rasul.
—Glumeam, iubito, glumeam! îi spun eu zambind.
—Aha! scoate ea limba la mine.
—Treci aici, micuțo, mi-a fost dor de tine! îi spun eu tragand-o in brate si sarutand-o, strivindu-i buzele cu toata forta pe care o am.
Am nevoie de asta. Am nevoie de ea. De buzele ei. De mireasma ei. Am nevoie de iertarea ei pemtru ce s-a intamplat azi.
—Imi era asa dor de tine! spun si dupa fiecare cuvant, îi sarut buzele. —Asa dor, iubita me! spun strangand-o in brate.
Își infasoara mainile dupa talia mea si ma strange tare, lipindu-si capul de pieptul meu.
—Trebuie sa vorbim, iubire! îi spun eu ridicandu-i chipul di privind-o in ochi.
—Despre? ma intreaba cu ochii stralucitori de...curiozitate si de teama.
—Sonia! spun si o vad cum se crispeaza, departandu-se de mine.
Pufneste.
—Pe bune, Christian? Pe bune? Sonia? Ce ai sa-mi spui? Ca e gravida? Ca o iei de nevasta? întreabă ea, cu vocea stinsa.
—Nu, iubito! Dar...a fost azi la firma...
—Sper ca nu pentru ce cred eu! ma intrerupe ea, pufnind.
O ranesc. Daca îi spun, o ranesc si o pierd. Nu vreau asta. Prefer sa....sa o mint.
—Nu , iubito! Vrea...bani pentru ca si-a dat demisia. Un fel de...somaj! mint eu si sper sa ma creada.
—Sigur? ma intreaba ea, riducand o spranceana.
—Da, iubito! îi zambesc eu stramb.
—Azi l-am vazut pe Max! îmi spune ea. —La stiri! revine. —Stii ca a fost dus la Scoala de Corectie. A încercat sa fuga! vorbeste fat si pufnesc.
—Cred ca mai are nevoie de o mama de bataie! îmi strang eu pumnul.
—Nu chiar. Nu merita nimic.
—Le-ai spus alor tai de mine? o întreb si o vad cum da negativ din cap.
—Imi e frica...tu esti major și..mai mare decat mine si...daca or sa fie impotriva noastra? Daca o sa ajungi si tu ca tata, iar eu ca mama, departe unul de altul? ma întreabă ea si lacrimi apar in ochii ei.
—Nu se va intampla asta! Sigur or sa se bucure pentru noi si o sa ma placa.
O asigur si o prind in brate, sarutandu-i fruntea, ador diferenta de inaltime dintre noi.
—Hai sa mai amânăm! zambeste ea stramb si o sarut.
O tuse ne face sa ne departam si în lateralul îi vedem pe Damian si Bianca, ce ne privesc stramb.
—Ce e asta? intreaba ei la unison si Alexia inghite in sec. Se pare ca nu avem ce sa mai amanam.
CITEȘTI
Make me smile
RomanceCARTE NECORECTATĂ Alexia Ethan, fiica lui Damian şi a Biancăi ajunge să trăiască prima ei dragoste la doar şaptesprezece ani, aşa cum şi mamei ei a trăit-o. Nu e genul care să iasa cu câte un baiat in fiecare zi asa cum colegele ei o fac, ba din co...
