Capitolul 4 : Sentimente ascunse

7 1 0
                                    

Ajunși la spital m-a luat ușor în brațe de pe bancheta din spate și m-a dus să mă consulte un doctor pentru a vedea cauza leșinării. Doctorul împreună cu trei asistente m-au luat și am intrat intr-o sală. Iar Lucas după ei asteptând lângă ușă să afle mai multe. După jumătate de ora stând cu tot felul de gânduri în cap încercând să-și dea seama, a ieșit doctorul cu vești despre starea mea.

Doctorul:- Bună ziua! Cine sunte-ți? Sau ce grad de rudenie aveți cu dânsa?
Lucas:- Bună ziua! Sunt prietenul ei! Cum este starea ei?
Doctorul:- Acum este bine a avut un mic șoc și din cauza asta ar trebui ferită de stres pentru a nu a mai avea vreun șoc pe viitor!
Lucas:- Înțeleg! Acum pot intra să în salon?
Doctorul:- Desigur!

Imediat după ce a plecat doctorul el a intrat în salon. Se pare că doarme-am, Lucas s-a așezat pe scaun trăgându-l mai aproape de patul meu.

Gândurile lui Lucas

Doamne este așa de frumoasă când doarme, această fată inocenta nu merită toate necazurile astea. Ce tot zic?! Doar... nu m-am îndrăgostit de ea. Nu are cum... Sau poate, simt că e ceva la ea ce mă atrage... Dar nu știu ce...

Povestește Lucas

Alice s-a trezit cu amețeli văzând în ceață. Lângă ea fiind eu care stăte-am pe gânduri. Imediat ce am văzut că s-a trezit m-am bucurat foarte tare!

Eu:- Hey! Cum ești?
Alice:- Sunt bine. Dar unde suntem?
Eu:- La spital...
Alice:- Ce s-a întâmplat cu mine? Cum de am ajuns aici? Întrebă în timp ce încerca să se ridică.
Eu:- Nu-ți mai amintești? Ai leșinat după ce te-am dus la școală să vezi pe nu știu cine... Te-am adus eu... Sincer m-ai speriat foarte tare! Rămâi întinsă și odihneștete ai nevoie...
Alice:- Bine! Dar... O să mai fii aici când mă voi trezi? întrebă putin rușinată lăsându-și capul în jos.
Eu:- Normal, că voi fii! spune acesta chicotind apoi își afișă un zâmbet pe față...

Alice rușinându-se și se întoarce cu spatele, iar eu chicotind încet și i-am spus la ureche ,,Te iubesc". La auzul acestor cuvinte ea se înroșii mai mult...

Gândurile lui Alice

De ce am înroșit așa de tare la auzul acelor cuvinte? Oare îl plac? Dar nu are cum doamne la ce încep să mă gândesc eu îl iubeam pe Cristian ce se întâmplă cu mine? A stai Cristian o are pe aia eu țin ca proasta la el și tot eu sufăr din cauza lui doamne poate chiar trebuie să renunț la dragoste nu se mai poate nu mai vreau să sufăr vreau ca tot calvarul ăsta să se termine nu mai vreau să simt nimic, dar nu pot sunt așa o proastă. Spunând ea cu lacrimi în ochi încercând să plângă cât mai silențios pentru a nu o auzi Lucas...

Eu:- Alice ești bine?
Alice:- Mhm...
Eu:- Atunci de plângi? spune el mergând în fața ei...
Alice:- Nu plâng! a spus ea punând mâinile la ochi pentru a nu o vedea că plânge.
Eu:- Ba da! Zi ce este? Ce te deranjează?
Alice:- Bine... Eu... Eu plac un băiat iar aceste băiat nu mă place și s-a sărutat și cu alta dar înainte de este mi-a spus că mă iubește și după câteva zile îl văd sărutânduse cu o altă fată... spuse ea izbucnind în plâns mai rău... Și eu l-am iubit ca o proastă, am ținut la el, l-am crezut pentru ce, ca să pot eu să sufăr...
Eu:- Atunci înseamnă că băiatul acela nu te merită iubirea ta e un mare dobitoc. a spus luând-o în brațe pubânduși mâna pe capul ei și o mângâia ușor pentru a se calma.

Atunci se înroși spre uimirea ei și lacrimile au încetat din a mai ieși, iar fata i-a răspuns la brățișare. Băiatul fu puțin surprins și a strâns-o puțin mai tare apoi ia dat drumul ușor. Alice era fericită și atunci și-a dat seama că ea chiar îl place pe Lucas dar îi era frică că lui nu îi va plăcea de ea și o va face să sufere așa că a decis să își ascundă sentimentele.

Dragoste periculoasă Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum