Rebecca's P.O.V.
Când eram mică eram foarte fericită cu familia mea. Mereu se jucau cu mine și aveau mare grijă de mine. Până într-o zi când am auzit o ceartă între ei doi. Era noaptea târziu. Au țipat atât de tare încât m-am trezit. Și eu nu mă trezesc nici dacă trece un avion deasupra casei. Eram derutată, nu știam ce se întâmplă. Am văzut-o pe mama când și-a luat geaca, s-a încălțat și a plecat catre ușă. Am fugit repede către ea și am luat-o de mână trăgând-o înapoi în casă:
- Mamă, unde pleci?
Nu a zis nimic, doar se uita la mine cu o față inocentă și cu un mic zâmbet fals.
- Mamă, vreau să merg cu tine!
- Draga mea, vreau să ai grijă de tine, mama nu se va mai întoarce. Te iubesc cel mai mult!
Spunând aceste cuvinte, m-a sărutat dulce pe frunte, s-a uitat cu un zâmbet sincer la mine, s-a întors și a ieșit pe ușă. Eu mă uitat din pragul ușii la ea cum se îndrepta către un taxi, gândindu-mă ce vor să însemne acele cuvinte. Într-o fracțiune de secundă, am văzut-o pe mama pe jos într-o baltă de sânge. Am simțit cum ceva se rupe în mine. Am început să plâng și am vrut să mă duc la ea, dar tata nu m-a lăsat să plec din casă.
Tatăl meu s-a recăsătorit cu o altă femeie care se presupunea că va fi mama mea. Însă eu nu o acceptam, deoarece nimeni nu o înlocuia pe mama mea cea adevarată. Mama vitregă avea un băiețel cu câțiva ani mai mare decât mine.
Zilele au trecut, tatăl meu murise, iar eu și cu fratele meu vitreg rămăsesem cu mama. Am urât toți anii aceia.
În sfârșit făcusem 17 ani. Dabia așteptam ziua cand voi face fericita vârstă de 18 ani și să scap de așa-zisa mamă.
CITEȘTI
Life is complicated
Teen FictionRebecca este o fată căruia i-au murit părinții când era mai micuță.Ea trebuia să locuiască cu mama și fratele său vitreg. Deși ea cu Chris (fratele său) se certau și se jicneau, ei aveau o legătură foarte strânsă și se iubeau mai mult decât credeau...
