Capitolul VI
Eram asa fericita ca puteam sa ma bucur alaturi de sotul meu si de fiul meu cel mic de viata.Erik nu mai aceea frumusete dupa ce fusese ars cu o substnta;insa nu puteai spune nici ca e urat.Si desi lucruriile mergeu atat de bn si frumos aveam un sentiment rau.
-Mai tii minte,Nattye?Acum doua zeci de ani?Nu ma mai casatoresc,nu mai am incredere...
-Tin minte la perfectie William,ca si cum as fi zis-o acum doua minute.Deodata Willam ma impinse pe mine si pe micutul Will;cazand la pamant.O impuscatura se auzi iar William cazu plin de sange in bratele mele.Fiul meu se uita ingrozit la patania tatalui sau.Isi puse mana pe spatele tatalui sau;imprimandui-se sange pe mana.Slavarea venii;iar eu incercam sa cred ca sotul meu v-a supravietui.Vestea i-a socat pe toti;dar mai cu seama pe Liam si Erik.La spital Harry incerca sa ma linisteasca;dar puteai sa linistesti o leoaica furioasa ce tocmai ii fusese omorat sotul?!
-Mama,te rog linisteste-te,spuse Liam incercand sa isi ajute fratele.
-Imi pare rau Nathalie,William nu a supravietuit;insa a zis: "sa nu suferi si sa treci mai departe;si sa te casatoresti cu Aaron,ca Will sa creasca macar cu un tata vitreg.M-am apucat pe plans;gandindu-ma ca William murise din cauza mea;incercand sa ma apere pe mine si pe Will.Ei bine mai era si din cauza faptului ca enuntase ca vrea sa ma recasatoresc cu un cosmar.
-Lasati-o putin...nu poate sa treaca chiar asa usor peste moartea lui tata, spuse Liam,mami,stai linistita,o sa treaca,ai sa vezi,nu mai plange.
-Cum Liam?!Cum?!Cum?!William e mort!Mort,tu stii ce e aia ?!Nimeni nu mi-l mai poate da inapoi !Nimeni...
-O sa aiba nevoie de consiliere psihologica;insa va recomand sa ii dati un concediu de la tot si toate..
-Multumim mult ,dl Willford.M-au luat cu forta din spital;deoarece nu vroiam sa il las pe William acolo.Prima oara cand imi iesisem total din nervi;si nu ma putusem abtine.Nici la inmormantarea lui William nu fusesem mai blanda;ci din contra fusesem de doua ori mai rau.Luna ce a urmat nu mai aveam lacrimi pentru a plange.Stateam trista si nu mai aveam lacrimi pentru a plange.Stateam trista;iar zambetul imi pierise o data cu moartea sotului;cat despre Aaron nici nu vroiam sa mai aud;de el sau de Erika.Incepeam cateodata sa medg chiar cu doua cazuri in paralel.Unul pentru a afla cine e vinovat de moarte sotului meu si celalat diferite chestii ce le faceam si cu ochii inchisi.Incercam sa nu imi pierd cumpatul si autocontrolul;deoarece era din ce in ce mai greu sa aflu criminalul.Cautariile erau din ce in ce mai grele si parca nimeni nu vroia sa stiu adevarul.Imi pierdeam speranta ca voi reusii vreodata sa gasesc ucigasul.Intr-un final am izbuiti sa gasesc ucigasul.Dupa am incercat cu vorba buna iar el nu a vrut sa vorbeasca aproape mi-am dezvaluit latura nazista;iar acesta speriindu-se mai ca mai avea putin si imi spunea si ce numar le pantof are.
-Va,spun,va spun....Eu nu aveam nimic personal cu dl William Dylan Cooper,dar sunt assasin platit,am fost platit sa va omor sotul...Nu mi s-a dat si informatia ca sotia dumnealui e investigator de crime,ci doar procuror.
-Nu sunt investigator de crime dar faptul ca cineva mi-a ucis sotul ,m-a calcat rau de tot pe coada.Acum spune cine te-a platit.
-Dl Styles.
-Dl Styles?Mi-am dat o palma puternica in cap,dupa care am inceput sa zambesc nervos.
-Cum de am putut sa fiu asa proasta?!Normal ca Aaron a pus sa fie omorat William.Doar nu era prost sa se umple el de sange pe maini.Esti liber,cu conditia sa nu afle nimeni de interogatoriul asta ;defapt daca afla il dai de gol si pe Aaron si pun pariu ca Aaron te-a platit si sa iti ti pliscul nu ?
-Da doamna.Cum spuneti.M-am dus acasa numai cu gandul la cine facuse toata tarasenia si numai din faptul ca era gelos.Acasa «ucigasul » statea in living de vorba cu copii mei ;foarte zabaret.Am ramas incremenita ;uitandu-ma la ei ce veseli erau.Ei se uitara deoadata la mine in timp ce coboram cele trei trepte.
