Epilog (povestit de Harry)
Buna,sunt Harry.Din nefericire,mama a murit;insa pe patul de spital mi-a spus sa ii continui eu daca se poate cartea.Nu a zis sa mentionez mortea ei;insa eu am sa o fac doarece e mama si o iubesc mult.Totul a inceput intr-o zi de vineri dimineata cand mama s-a trezit ca dintr-un cosmar.Simtise ceva de rau.Era celebra pentru modul in care simtea lucruriile bune si cucruruile rele;si mai ales dupa deductia sa foarte ascutita.Toata ziua aceea de vineri a fost incredibil de agitata,si nu a putut sa stea linistita.Pe la ora douasprezece dupamasa fostul meu tata,-care Dumnezeu sa ma ierte acum,ca nu il suferisem inca din copilarie- s-a oferit sa ma duca cu masina lui la servici.Mama a sarit repede spunand:
-Imi pare rau Aaron dar pe mine trebuie sa ma duci urgent,Harry,ia masina mea si du-te la servici.Imi spuse ea pe un ton cat se poate de calm;insa simteam ca e foarte panicata.Si Domane ce prost am fost ca nu m-am dus eu atunci cu tata!Poate reuseam sa imi salvez mama! Parintii mei urcara in maina plecara.Avand incredere in mama,m-am urcat in masina ei si am plecat la serviciu;ca acolo sa primesc vesti infioratoare despre parintii mei.
-D-le Dylan Cooper?
-Da d-soara Parks?
-Nu vreau sa va dau vesti rele dar deschideti repede televizorul.Am dschis televizorul la stiri.Stirea zilei "Accident de masina in care au fost implicati Aaron Styles si Nathalie Dylan Cooper.".Am mai asteptat sa vad la ce spital au fost trimisi iar apoi am plecat in cea mai mare vitez la mama la spital.Medicii de acolo ma cunosteau dar niciunul nu vroia sa imi dea detalii de starea de sanatate a mamei. Din ce aflasem Aaron ramasese paralizat,dar mama?!Dupa ore de nervi de vorbit cu avocati si cu conducerea spiatalului si de nerezolvat nimic,fratele sau Liam veni.
-Harry,nu vreau sa iti dau vesti proaste;insa mama e cam pe cale sa o pierdem.A zis sa te duci pana la ea.Dar,vino cu mine sti o scurtatura pana la cabinetul ei. Am luat-o cu Liam pe scurtaturi am ajuns la mama.Biata mama era desfigurata.
-Harry a venit mama.I-am luat mana mamei si i-am strans-o la piept.
-Harry,stii jurnalul acela pe care il tot scriam.
-Da.
-Vreau sa il continui tu dar fara sa mentionezi de moartea mea.
-Mama,nu poti sa pleci chiar acum...adica...
-Imi pare sincer rau Harry,si te rog ai grija de fratele tau cel mic,sa nu afle de moartea mea.Te iubesc mult si pe tine si pe Liam si pe Erik si pe...Nu mai apuca sa termine.Murise.Mi-a fost incredibil de greu sa ma acomodez cu aceasta idee.
-Mama?Mama!Am inceput sa plang tinandu-i inca mana strans la pieptul meu.O iubisem mai mult ca pe ochii mei din cap.As fi vrut sa traiasca mai mult ca mine;sa ajunga si la 200 de ani doar sa stiu ca e in viata.Am sarutat-o pe obraz si desi eram constient ca nu mai traia am imbratisat-o strans.Le-am dat mesaj tuturor ce o iubisera,mai putin Erikai si lui Aaron.Toti au avut un soc puternic si au facut tot posibilul sa ajunga cat mai repede in Palo Alto;si desi o simteamcalaturi de mine,as fi vrut sa fie inca in viata.La imormantarea ei toti il bagau in seama pe tata si stateau in living.Eu insa stateam retras in bucatarie si ma uitam la blatul de la masa.Aaron venii in carut insotit de Erika si imi intinse o cana cu cafea.M-am uitat cand la ei doi cand la cafea si printr-o simpla miscare a mainii am daramat pe gresie cafeaua;cana spargandu-se
-Daca va interesa,nimeni din familia Dylan Cooper inafara de Erika nu a baut niciodata cafea!M-am dus in gradina unde obisnuiam sa stau cu mama.Vrusesem ca mama sa fie inmormantata in gradina casei pentru a o simti aproape mereu.Cum de putusem sa fiu asa prost?!Mama simtise ceva rau si se sacrificase pentru mine.Liam venii si el in gradina.
-Pot sa ma asez langa tine?
-Da.
-Mersi.Inspira adanc aer in piept si expira.
-Ei bine nu vreau sa ma bag in viata ta,niciodata nu am vrut;insa poti sa imi povestesti si mie cate ceva de cand erai mic;inainte sa se intalneasca mama cu tata?
-Da,de ce nu?Ei bine imi aduc aminte,ca pe la patru ani cand era ziua ei o rugam pe d-na Modano sa imi cumpere niste bombonele de ciocolata din banii mei de buzunar care mi dadea mama si niciodata nu ii cheltuiam.Si ma mai duceam la batrana doamna Hudson ce avea o gradina foarte frumoasa si o rugam sa imi dea si mi mie doua trei floricele pentru mama,iar ea imi dadea ditamai buchetul de trandafiri si imi spunea sa am grija de mama ta,iar eu am dezamagit-o.Dar nu-i nimic!Am sa o razbun si pe mama si pe William si pe faptul ca mi-a distrus copilaria!Nemernic ordinar!Ii arat eu lui cu cine s-a pus!Chit ca asta e ultimul lucru pe care il fac!
-Harry...Stai calm,degeaba te enervezi acum,intr-un fel e bine ca mama ta l-a cunoscut pentru ca si cu ajutorul lui ai iesit tu si ai ajuns un om care poti sa deosebesti un om ca el de unul ca mama ta si tatal meu.
-Multumesc ca imi ridici moralul insa tot o sa ma razbun eu cumva pe nenorocirea asta.
-Hai in casa razbunatorule...spuse el cu zambetul pe buze
La un an de la moartea mamei,m-am casatorit cu femeia visurilor mele si anume Kia Hwang iubita mea de cand mama si William inca traiau.Am avut si o fetita care am fost surprins sa vad ca seamana perfect cu mama mea asa ca i-am pus numele Nathalie.Cat depsre Erika se casatorise cu rusul ei insa statea mai mult cu Aaron ca sa il ingrijeasca.Pana si fratii mei vidregi se casatorisera si erau foarte fericiti,iar fratele meu vitreg William,ei bine l-am crescut tot eu alaturi de Kia si Nathalie.
