Mă trezesc într-o cameră neagră
Luminată doar de-un felinar
Nu pot vedea prea multe clar
Dar lumina este clar că separă
Separă camera in două părți
Cea puțin luminată
Și cea cu pereți negri mați
Dar ceva in spate se-ascunde
E o floare albă de crin
Iar transparent se vede prin
Prin această floare lumina pătrunde
Și deodată realizez ceea ce trebuie sa fac
Este de fapt un puzzle ce trebuie dus la capăt
Cu-aceste doua lucruri trebuie să luminez
Și lumină deplină sa creez
Iau floarea cea gingașă și-o pun deasupra luminii
Aceasta crește dar foarte puțin
Încerc să o potrivesc in diferite poziții
Dar în zadar nu reușesc acest lucru să termin
Pentru a mă dă bătut și a sta in întuneric
Arunc floarea de crin în felinar
Iar deodată un val puternic
Aprinde camera bizar
Dintr-o dată mă trezesc in fața unei uși
Încerc să o deschid să văd ce ascunde totuși
CITEȘTI
Nemuritorul
PoetryAceasta lucrare este un poem în care autorul în primul capitol își scrie ultimele versuri. Mult timp trece de la acele versuri când deodată sicriul în care fusese îngropat ii da drumul. De aici se întâmplă o serie de acțiuni pe care nu o sa le scriu...
