Detectiva Aylin

Biletul

DRAGA JURNAL

Starea lui Adrian este încă gravă... A intrat în operație... Sunt foarte îngrijorată dacă el ar pati ceva nu ma s putea ierta niciodată.

-Doamna asistentă?! Cum se mai se mai simte Adrian???
-Am reusit cu greu să îl stabilizat... Mai are o speranta.
-O doamne multumesc!

Eram tare fericită... Adrian se va face bine nu i așa?.... Hmm... Asistență are glonțul folosit în atacul acela... Hai sa imi fac și treaba de detectiv... Oricine a făcut asta se poate întoarce în orice clipa sa termine ce a început... Iar eu nu o sa permit nimănui sa îi mai facă rău lui adrian!

-Glonțul asta imi pare cunoscut.

Mormai asta ca sunt in cabinetul doctorului... Unde teoretic n am voie dar ma pricep sa sparg uși așa ca de ce nu?

-Armele.... Armele!

Upss... Am cam țipat.... Dar glontul asta e de la arme... Trebuie să merg la locul atacului.Ajug acolo dar degeaba...nimic....nici nu ma asteptam la alt ceva...

-Ajutor

Se aude o voce...o voce de fata...mă uit în jur dar nimic...Ah ...uite-o....e blocata sub un dulap...

-Heyy...mă ajuti si pe mine?? lasa jurnalul nu vezi ca sunt blocată??
-Mda...ok...scuze...
-Ah...Aylin ?? tu erai ...nu știam .
-Mh...buna...scuze...dar tu cine ești?
-Eu...eu sunt sora vitrega a lui Andrei.
-Si sora lui Adrian nu?
-Da da...si sora lui Adrian...frațiorul meu drag.
-Ok...dar ce căutai aici?
-Unde suntem aici dragă, la interogatoriu?
-Am...nu..scuze...doar..ca
-Doar ca ce? Hai mai  scutește-ma ....eram acolo fiindca eram îngrijorata pentru fratii mei.
-Au...ce draguț din partea ta...
-Ce vrei sa spui, ca nu sunt draguță?!
-Nu nu nuu...ai înteles greșit..
-și acum ma faci și proastă!
-Eu...
-Scuze...lasă...nu-i nimic...oricum...sții unde e Adrian?
-Adrian e la spital...e in stare gravă..
-Ce?! Și tu ma ții pe mine aici la interogatoriu??
-Eu...scuze...dar...
-Nici un dar...hai...mișcă!

Mă simteam intimidata de aceasta fată...nici nu ii stiu numele...dar sincera sa fiu mă sperie...simt ceva ciudat legat de ea...ceva nu e bine...ce e aia de pe jos?

-Ahh...și lasa odata jurnalul ala!
-Scuza mă ca te întreb ...dar cum te cheamă?
-Ma cheama Keit.
-Keit...frumos nume
-Mda...știam
-Keit...ia o tu înainte...vin și eu imediat
-Nu..cine știe dunde vrei sa fugi.
-De ce sa fug?
-Hai nu te preface ca nu știi...
-Ce am  facut ?
-Tu cu Adrian...între voi e ceva...nu îti e rușine să te dai la un baiat cu iubită??!
-Iubită?!...ce?...eu...
-Ce tu...Doamne...acum sunt  și eu implicată...sunt cea mai buna prietenă a iubitei lui Adrian.
-Adrian are iubită?...

Zic asta cu ochii in lacrimi...de ce ma doare? de ce sufar?

-Daa...doar se folosește de tine...și-a batut joc...doamne ce proastă ești...

I-au hârtia misterioasă de jos și plec cu ochii in lacrimi....oare de ce mi a facut așa ceva? Credeam ca tine la mine...Ma mințit în  tot timpul asta...dar de ce plang?? nu simt nimic  pentru el ...absolut nimic.......

BILETUL:

'' Armele sunt la mine...la fel ca cele doua prietene ale tale...hmm...cum le chema....a da...Emilia si Alice...daca vrei sa le salvezi viața....si pe a ta desigur...tot ce trebuie sa faci e sa îl omori pe Adrian...simplu nu? oricum nu mai are speranțe...tu trebuie doar sa termini ce am început eu...daca faci asta armele si prietenele tale vor fi libere...cu drag....hmm...știi ceva, prefer sa raman anonim/anonimă....te las pe tine sa descoperi detectiv Aylin...sa fi gata pana diseara. ,,

-Ceee???Nu....

Oricum Adrian ma rănit destul...de ce l-aș salva? așa îmi scap si prietenele si pe mine...dar...adrian....eu....

CU DRAG AYLIN