Jurnalul unui puști / Editare

{1}Prima zi de liceu

     Mă așez într-o poziție comodă pe canapea, astfel încât să evit să-mi cadă perna de sub ceafă, iau o gură micuță din infuzia preparată de Anastasia, sora mea mai mare, și încep a mă pregăti să intru în universal vechiului eu. Dau coperta confecționată din piele de veveriță (Cred că am uitat să specific că tata este un prost vănător și un alegător și mai prost de cadouri) și pornesc a răsfoi primele pagini mai puțin interesante și relevante. Nu prea sunt de părere că eu chiar gândeam când scriam anumite lucruri uneori. Ce îmi atrage atenția este un titlu sugestiv, Prima zi de liceu.

Dragă jurnalule,

     

     Din perspectiva mea, liceul este un loc. Da, rămânem la ideea ca este un loc în care voi fi mâncat de viu sau omorât în chinuri de sportivii care au un miros specifiv de odorizant (Folosesc cuvântul potrivit) de proastă calitate și de transpirație excesivă, ce fetelor, mai ales boboacelor, li se pare atractiv. De ce? Pentru că unu, arată incredibil de bine cu trening, și doi, le resping, iar asta le dă de gândit. Poate le plac în secret. Niciodată nu este așa. Filmele mint în cea mai mare parte. Nu vă bagă în seamă pentru că preferă tipele cu experiență sau pentru că mirosiți. Toți adolescenții au un miros specific. Dihori în devenire. Uităm de Omul-Păianjăn, Omul-Dihor este noua modă.

     Ziua asta chiar nu a început cum trebuia. Dihorii sportive s-au luat de mine, puțin, dar voi deveni ținta lor preferată pentru că nu știu să ripostez când trebuie și îmi fac multe planuri posibile în minte și irealizabile în realitate. Am mai fost bătut și în generală, dar speram să fie diferit la liceu. Fetele deja par dezinteresate de cei care nu au peste 2 metri și păr pe piept, iar mâncarea de la cantină este oribilă. La prânz, am fost obișnuit să înfulec doar ce îmi prepară mama acasă, doar că de aceasta dată, mama nu l-a luat in calcul pe semi-Hulk de liceu. Am ținut în mine supărarea și indignarea provocată de comportamentul lui tribal, iar apoi mi-am luat un ștrudel cu mere, care nu cred că avea mere în el. 

     Cea mai bună parte a fost că profesorii ne-au oferit bobocilor  libertatea să explorăm liceul, iar eu am petrecut ceva timp în micuța bibliotecă de la capătul coridorului. Totul bine și frumos până când un tanc de cărți mi-a căzut în cap. Colega care a provocat accidental s-a scuzat, afirmând că nu mă observase și stergea praful prea intens ca să își dea seama de ce se întâmplă în jurul ei.

     Nu știu ce este mai plăcut, să stai jumătate din program cu asistenta ciudată a liceului sau să râdă toți de tine că pleci de mână cu mămica de la liceu. Spre apărarea mea încă eram amețit.

     Cam gata pe azi. Vreau să mă uit la un maroton de seriale și să mănânc înghețată până când nu îmi voi mai recunoaște vocea. 

     Ciudățel de felul meu în copilărie. O voi întreba pe mama ce s-a întâmplat cu semi-Hulk de liceu. Mergeam împreună la biserică duminica.