Possessive Love - Harry Styles A.U. - II. Bounds

Capitolul 20

HARRY'S POV

Am deschis ochii fara sa stiu ce m-a lovit. Respiratia inca nu mi se ajustase de la impact si simteam cum coastele mi se rup cu fiecare respiratie. La dracu'! De ce se invarte camera! AM incercat sa ma dezmeticesc, dar cand m-am uitat in sus, mi-am dat seama ca e nasol rau. Un dobitoc in fata mea si reflexia cutitului care imi intra in ochi acum. Am incercat sa ma ridic, dar corpul asta idiot imi era greu.

Dar brusc, aud pasi rapizi si o vad pe Alice – fragila de Alice – alergand spre matahala asta gata sa-l atace. In orice alt context, mi s-ar fi parut dragut, dar nu acum. Nu acum cand inca nu imi revenisem si nu puteam sa o protejez. Inima mi-a stat in gat cand am vazut ca idiotul asta se intoarce spre ea. A prins-o de mana si a bruscat-o, facand-o sa tipe.

Tipatul ei m-a trezit. Si nu oricum. Nervos. Turbat. Gata sa-l omor pe nenorocit. Am luat cutitul ei de pe jos si m-am ridicat exact cand el a propulsat-o spre un perete. Si atunci jur ca mi-am pierdut cumpatul. Tin minte clar doar lama cutitului pe care am infipt-o in gatul lui din nou si din nou si din nou pana cand nici nu a mai putut sa se tin ape picioare. Si-a dus mana spre rana, dar nu m-am oprit. Am infipt cutitul prin mana lui, facandu-l sa strige. Nu destul. Am scos arma ca sa ma asigur ca sangereaza pana la moarte, dar nu am lasat-o asa. L-am luat pe sus si l-am aruncat peste balustrada. Tot nu era destul, dar aveam alta problema acum.

M-am grabit spre Alice care era intinsa pe jos. In partea de sus a fruntii, din linia parului se scurgea o singura picatura de sange de la impact. Mana a inceput sa imi tremure pe umarul ei micut in timp ce o scuturam, iar vocea parca mi-a pierit.

La dracu'. La dracu'. La dracu'.

Si-a deschis ochii repede. Ridurile de la incruntat nu au ezitat sa apara. Imi era frica sa o ating, nu stiam daca e ranita mai grav sau nu.

- Iubito, poti sa te ridici?

Ea pur si simplu s-a ridicat in antebrate si s-a ridicat pe genunchi. A inchis ochii si si-a dus mana la rana. A scancit si s-a retras.

- Idiotul naibii—

Cand am auzit-o, am pufnit in ras. I-am luat mana si am sarutat-o. Era in regula. Ochii ei s-au deschis si m-au privit ingrijorati.

- Harry..., a soptit ea, privindu-ma confuza.

Probabil ca aratam ca naiba, prin de sange si lovit la fata.

- Nu e al meu, am explicat incet. Haide sa mergem, trebuie sa ne intalnim cu ceilalti.

Am ajutat-o sa se ridice, iar fix cand s-a pus pe picioare, am tras-o intr-o imbratisare stransa. La naiba.

Abia acum am putut sa respir.

ALICE'S POV

Harry m-a tras intr-o imbratisare puternica si calduroasa. Pieptul sau se ridica violent la fiecare respiratie. Eu doar m-am cuibarit la gatul sau, simtind siguranta.

Abia acum am putut sa respir.

M-am indepartat cat sa il sarut apasat. Nu am asteptat si mi-am strecurat limba langa a sa, lucru ce am simtit ca l-a surprins putin. Unii ar zice ca nu e momentul, dar gresesc. Asta era exact clipa in care trebuia sa fac asta. Tocmai scapasem de doi oameni care voiau sa ne omoare. Harry trebuia sa stie – sa simta – ca in ciuda tuturor lucrurilor, il iubesc. Si il iubesc de 10 ori mai mult acum ca suntem aproape la capat de drum cu toata treaba cu Samuel si mi-a promis ca imi va explica tot ce vreau sa imi explice. Parca normalitatea nu mai parea un vis acum.

Ne-am departat, iar el mi-a zambit smecher, asa cum m-a obisnuit. Buzele sale moi mi-au sarutat fruntea, facand durerea putin mai suportabila.

- Sa mergem, mi-a spus zambind.