Culorile sentimentelor ★Taekook☆

Capitolul 14

       Castaniul îl priveşte lung pe Yoongi şi zâmbindu-i strâmb îi zice:

       — Bună ziua şi... Acesta începe să spună ceva, dar este întrerupt de vocea groasă a movaliului.

       — Da, da. Nu am venit pentru asta. Cine e tipul blond de acolo? îl întreabă curios şi arată cu bărbia spre masa la care se afla băiatul pe care îl iubeşte, observându-i şi minunatul zâmbet.

       — De ce întrebi de prietenul meu? îi răspunde castaniul, vizibil supărat.

       Yoongi se apleacă spre faţa lui Namjoon şi îl apucă de cravată trăgându-l uşor spre el, privindu-l de sus.

       — Taehyung e prietenul meu, şi al tău din câte am înţeles. Vreau să îţi zic că eu îl plac pe acel băiat blond şi dacă nu vrei să îmi spui cum îl cheamă îl voi întreba direct pe el.

       — Ok... Acum îmi poţi da drumul? Se uită ciudat lumea la noi.

       Yoongi îi face pe plac lui Namjoon şi îi dă drumul, aşezându-se la loc pe scaun şi îşi încrucişează braţele la piept supărat. Castaniul oftează din rărunchi şi lăsându-și braţele să îi atârne pe lângă corp, îi răspunde calm:

       — Te voi ajuta.

       După ce Yoongi aude aceste cuvinte faţa lui se luminează, un zâmbet gingaş ivindu-se pe chipul său angelic.

        — Mulţumesc. Îi răspunde acesta putându-se citi uşor bucuria de pe faţa lui.

        — Şi înainte mai întrebat care e numele lui, hă? întreabă bărbatul mai în vârstă zâmbind, Yoongi aprobând spusele sale continuând să îl privească pe blond. Jimin îl cheamă.

       Jimin, repetă în gând acesta numele blondului, muşcându-şi buzele în timp ce se uită la fundul lui.

       — La cât îşi termină programul?

       — Pe la 7:30, zice castaniul şi îşi priveşte ceasul de la mână, observând că Min are mult de aşteptat după Jimin. Dacă vrei îl pot lăsa să plece, dar mai întâi ar trebui să vorbesc cu Jin despre asta să văd dacă este de acord.

       — Bine, mulţumesc mult, Namjoon.

       — Oricând.

       Castaniul îi zâmbeşte larg, după care se îndepărtează de Yoongi, plecând în bucătărie unde îl găseşte pe Jin gătind. Se apropie încet de brunet fără a scoate vreun zgomot, iar când ajunge în dreptul lui, acesta tresare speriat, aproape scapând farfuria pe care o are în mâini.

       — Aish, Namjoonie, nu mai apărea aşa lângă mine.

       — Scuze, hyung, spune acesta frecându-şi ceafa. Voiam să te întreb dacă îl poţi lăsa pe Jimin să plece mai devreme, afară e un bărbat care vrea să iasă cu el. Ştii ce se...

       Namjoon nu apucă să spună tot ce are de zis că aude chiţăitul pe care îl scoate brunetul.

       — Copilul meu va avea în sfârşit un iubit!

       — Dah, e vremea să îi dăm drumul, spune râzând castaniul.

       — Îhm, dar dacă îl las să plece tu ce îmi dai? întreabă acesta rânjind.

       Namjoon roşeşte puternic în obraji ştiind ceea ce îşi doreşte brunetul.

       —  Ce zici? Acum vom fi singuri.

       — Bine. Facem cum vrei tu. Zice castaniul închizându-și ochii, oftând zgomotos.

       Jin lasă să îi scape un zâmbet larg la auzul cuvintelor spuse de Namjoon. Castaniul pleacă din bucătărie spre masa la care se află Yoongi.

       — Am primit aprobarea lui Jin. Mă voi duce să-i spun lui Jimin că poate pleca acum.

       — Mulţumesc.

       Namjoon îi zâmbeşte cald şi aşa cum a spus mai înainte se îndreaptă spre blond, şoptindu-i la ureche că poate pleca mai devreme astăzi. Blondul fericit că aude asta pleacă deîndată să se schimbe de hainele.

       Movaliul priveşte cum acesta dispare din raza sa vizuală, şi luându-şi sacoul negru pe el, pleacă din restaurant, aşteptând să apară şi Jimin.

---------------------------------------------------------

Hey, mina!!

De când nu am mai postat... Sper că n-aţi uitat de mine :))

Şi încă ceva... Vă mulţumesc din inimă pentru voturi şi ochişori... Am ajuns odată pe locul unu în taekook, dar am trecut pe doi... ~T_T~ Sper să pot ajunge din nou pe 1... Neh, nu cred, cartea nu-i atât de bună :'<