Seoul, Korea, 23:00 PM May 2015
Buna noona, ce faci? Sunt eu Luhan. A trecut asa de repede timpul.. iti mai aduci aminte acum un an, exact in ziua asta, cand incercati sa ma dati afara cu forta doar ca sa imi pregatiti ziua de nastere? Nu voi uitat niciodata felul in care tipai la mine si ma trimiteai dupa mancare.
Inainte de alte lucruri, am si eu ceva sa-ti spun..
Asa cum valurile singuratati ma poarta departe de tine ma face sa-ti scriu aceasta scrisoare care sper sa te gaseasca in clipele cele mai fericite ale vietii tale.E seara,tarziu si vreau sa-ti scriu ceva frumos ceva care sa-ti aminteasca de noi,stelele incep sa apara pe bolta cerului iar o stea mare straluceste mai puternic decat toate imi aduce aminte de tine si a trecut foarte mult timp de cand privirile noastre nu sau mai intanlit iar ca sa scap de momentele grele si gandurile care ma coplesesc m-am decis sa-ti scriu.Nu stiu dar adesea cand ma gandesc la tine pentru moment cred ca m-ai uitat. Imi pare rau ca n-am stiut sa pretuiesc ce am avut mai scump pe pamant iar acum platesc pentru faptul ca nu te-am putut recuceri.
Noona, doar ma sti, tot acelasi Luhan sentimental am ramas. Eu te astept, si am sa astept pana cand ziua cea mare va veni.
Imi citesti scrisoarea? Eu trebuie sa merg in dormitor acum, baieti si cu mine ne-am uitat la un film si suntem obositi.
Pa noona^^
Expeditor, LuHan