Și se mai întâmplă din când în când
Să-mi năvălești noaptea în gând
Când cu temeri mă frământ
Că nu pot soarta să-mi confrunt
Și-ți mai trimit câte un pupic
Să știi, că încă ești, în sufletul meu mic
Și cum la schimb, nu-ți cer nimic
Ai putea să fii flatată, măcar un pic
Mă amuz uneori, știu că poate sunt penibil
Să bat de atâta timp la porți, pentru care 's invizibil
Nici nu știu ce-mi ești, dorință, gând, vis sau fantezie
Și mai rău, nu știu dacă voi afla vreodată
Așa că până una alta ți-am mai scris o poezie
Dragă fată.
