20

97 3 0
                                    

-Cine e treaz la ora asta ? spun in timp ce merg spre usa , uitandu-ma pe vizor si zarindu-l pe Sam , pufnesc si deschid 

-Ai uitat drumul spre liceu ? il intreb , iar el doar se schimonoses-te si intra in casa 

-Neata si tie ! ma saluta si imi inmaneaza o cafea pe care o accept cu nerabdare , Tris te-a sunat , dar nu ai raspuns , asa ca m-a trimis pe mine aici ! 

-Iti cam place Tris sau mi se pare mie ? il intreb cu sprancenele arcuite 

-Un pic , dar nimeni nu te intrece, Regina Balului ! se tranteste pe canapea 

-Regina Balului ? rad 

-Da , la ce corp..., se opreste când aude o usa de sus 

-De ce te-a trimis Tris ? il intreb repede 

-Vrea ca la 2 sa fi la sectie . Cine e sus ? e nedumerit 

-Ne vedem la 2 ! ii spun si il imping la propriu pe usa , apoi expir linistita 

Beau si ultima gura de cafea , apoi ma pregatesc , dar...la sectie e si...el...trebuie sa il vad iar 

-Sa-mi bag...arunc paharul de carton la gunoi cam brutal 

Numai eu pot pati chesti de genul 

***

Atunci când ajung la sectie , bag mai intai capul verificând locul , nici urma de el , asa ca o iau la fuga spre biroul lui Tris , oftând linistita ca nu am dat cu ochii de el , intru zâmbind , dar acesta imi piere pe buze când vad cine sta langa Tris si langa Sam , chiar el...Adam .

-A ajuns si Regina Balului ! imi spune Tris , iar eu il privesc pe Sam 

-Pe bune , i-ai spus si ei ? il privesc crucis 

-Mi-a scapat ! rade el 

-Fugi la liceu pustiule ! ii spun , iar el când trece pe langa mine ma saruta pe obraz , eu incrutandu-ma , apoi imi amintesc de Adam care ne priveste suspicios 

-Ah , am uitat ! Sofia , el este Adam Smith , noul sergent de la omucideri , care o sa se si ocupe de cazul tau , iar ea este Sofia Black , victima noastra ! 

Dupa toata introducerea asta , imi dau seama ca nu am de ce sa mai fug , pentru ca nu eu sunt cea care a gresit , el ar trebui sa se simta vinovat , asa-i ? 

-Ma bucur sa va cunosc , domnule ! ii spun cu barbia sus 

-Asemenea ! imi spune el pierdut 

-Sofia , deja i-am dat numarul tau , asa ca orice s-ar intampla,  te va suna si daca patesti ceva ma suni pe mine sau pe el ! imi spune si ne trimite in biroul lui , pentru a discuta despre caz 

-Cred ca ar trebui sa gasim o alta zi ! ii spun încercând sa scap , dar imi arunca  o privire de gheata ce nu ma lasa sa plec , asa ca il urmez in liniste , deschide usa si ma lasa sa intru prima , iar când o inchide dupa el , stiu ca mi-am semnat singura sentinta .
Imi face semn cu capul sa ma asez , ceea ce si fac , el punandu-se in fata mea cu mainile incruciste si o privire incruntata , apoi incepe sa rada 

-Ce e asa amuzant ? il intreb deja iritata 

-Te-am cautat atata timp , prin cele mai ciudate locuri , iar tu erai chiar sub nasul meu ! ma priveste iar serios 

-Nu aveam nevoie de agenti de paza pe urmele mele ! spun cu capul sus 

-De aia era sa mori sufocata ? ma intreaba 

-Ce face , Natalie , v-ati casatorit ? Aveti si copiii?Sau nici acum nu ai aflat daca i-ai tras-o ? ma aplec eu peste birou 

-Tu glumesti ? Nu am avut nicio legatura cu Natalie , de când ai plecat , nu a mai fost nimeni in viata mea ! 

Inima mea moare , apoi bate de vrea sa iasa din piept , ma simt groaznic , nu voiam ca cearta asta sa aiba loc niciodata , nu voiam sa se intoarca , dar s-a intors , iar eu nu stiu ce trebuie sa fac , un singur lucru e cert , trebuie sa stau departe de Adam , cat mai departe...

-Ce amuzant ! Vad ca ai invatat sa minti mai bine ! ma ridic de pe scaun 

-Sofia , opreste-te ! 

-Nu am de ce , ai un dosar intreg plin de declaratiile mele , deci ai toata povestea ! Asa ca am sa plec ! 

-Am spus sa te opresti ! imi spune iar 

-Am vreun motiv ?

-Trebuie sa iti reamintesc ca inca esti sotia mea ? ofteaza frustrat , iar eu simt ca explodez 

-Eu trebuie sa iti reamintesc ca nunta aia nu a fost legala ? Ca eram minora ? Te credeam mai destept ! rad si deschid larg usa de la birou , Daca ai nevoie de mine , stii unde sa ma gasesti , dar doar in cazuri de urgenta , DOAR-ATUNCI ! ii spun , apoi imi pun ochelari de soare pe ochii , si ies din sectie cu tocurile mele nelipsite , dar pe dinauntru , inima mea a ajuns din nou sfaramata


Pretul FericiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum