Pretul Fericirii

26

În următoarele zile sunt ca o epavă,  mi-am luat liber de la muncă și m-am învârtit prin casa , cu toate gândurile care ma macină, cu toate gândurile care imi spun ca sunt o persoana oribila , care rănește oamenii din jurul ei .

Natalie a stat cu mine,  zi si noapte , cea ce m-a mirat , pentru ca niciuna dintre noi nu a fost tocmai o prietena adevarata , dar m-a ascultat tăcută , a procesat informațiile ,  apoi m-a sfătuit:

- Daca tu chiar il iubesti pe Adam,  spune-i !

-Il iubesc ,  dar nu e asa usor , relația noastră e complicată!

-Voi singuri o complicați! Tot voi trebuie sa simplificati situatia! zâmbește ea , apoi parchează în subsolul mall-ului , pentru o sesiune de cumparaturi ,care spune ea ca ar trebui sa ma inveseleasca

- Daca as stii cum sa simplific tot , as face-o , nu numai cu el ,  cu toată lumea ! oftez eu

-In fine! Sa ne gandim pe ce o sa mai dăm noi banii degeaba acum! rade ea

-Ok! rad si eu , apoi cobor din masina

***

-Am uitat cum e sa merg cu tine la cumpărături! spun gafaind , în timp ce arunc pungile pe canapea

-Anii ăștia am facut antrenament intens ! ridica ea din sprâncene

-Se vede ca am ruginit ! glumesc eu

-Da! Ma duc pana la hotel sa imi fac un dus si sa ma schimb , apoi mergem la petrecerea aia! isi arunca ea pumnul in aer , încrezătoare

-Binee! Ne vedem la 19 !

Incui usa după ea, cu lacrimi în ochi , ea a venit tocmai din România ca sa lămurească situația atat intre mine si Adam cat si  intre mine si ea , întâmplări care mi-au dat totusi de gandit, Adam  a vorbit cu ea despre reintalnirea noastră ? 

Apoi minunatul ei plan, prin nu stiu ce surse , a aflat că Adam in seara asta o sa fie la o petrecere ,  organizată de o cunoștiință comună de a noastră, asa ca am hotărât să mergem, defapt , ea a hotărât să mergem , iar eu am acceptat ,  din motive necunoscute si de mine.

Întunericul s-a lăsat peste oras , iar eu trag draperiile , ca sa vad luminile care palpaie in zgomotul străzilor aglomerate.
Oftez, apoi merg spre baie, hainele si lenjeria le pun in cosul de rufe murdare, prosoapele pe marginea chiuvetei , în timp ce las cada sa se umple.
Ma las învăluită de apa calda si de mirosul de lavanda al lumanariilor pe care le-am aprins.
Imi las toată supărarea sa se evapore si privesc ceasul , care ma anunta ca este șase fara zece,  sting lumanarile si imi infasor un prosop in jurul corpului .
În dormitor,  aleg sa mă îmbrac cu o rochie mulata si ghete cu toc , pe care le asez frumos pe pat pana imi pregătesc părul si machiajul,  asa ca momentan optez pentru un tricou si pantaloni scurți.
Merg cascand prin sufragerie, după ce am colindat magazinele , nu prea a fost o idee bună să mă las influențată de Natalie sa ies , dar chiar vreau sa il vad pe Adam , sa ii vorbesc,  sa lămurim situația si sa stiu ca suntem bine .
Trec prin sufragerie si imi culeg telefonul aruncat pe canapea si privesc spre fereastră,  pentru a mai vedea o dată peisajul , dar draperiile sunt trase , nu imi amintesc sa le fi tras .
Merg încet spre fereastră,  eu sigur nu le-am inchis , incerc sa nu mă panichez , înaintez spre bucătărie,  iar cheile pe care le-am lăsat în broasca ușii nu mai sunt acolo , ci pe masuta de lângă.
Ajung in bucătărie , dar nu apuc sa fac nimic , pentru ca raman împietrită

-Buna , Sofia ! imi spune o voce din spatele meu , pe care nu as avea cum sa o uit , este vocea care mi-a marcat atât copilăria,  cât și adolescenta

-Dorothy ! ma întorc încet

-Chiar eu ! incepe ea să rada,  iar eu cred ca sa fac un atac de cord