Și cuvios îți suna gândul între ramuri
Dintr-un ciripit de pasăre,
Îți încântă ochiul minții
și urechile sufletului.!
Pacea ți-o injectează
prin seringă mortală a cultului.
Mama natură o vezi in aburii drogului,
Duce alinare în
suferință de ale tale provocată.
Te lasă în lumea ce nu o mai suferi
Și-ți pune în spate dureri de creștere a spionilor
Ce copil fiind ai zis ca n-o să-i ai
Si ca ale celorlalți îi vei lua și spinteca....
Așa ca tu cel vechi din mine
Ce zici de noua zdrumicata fiinta ce am devenit
Ce zici de răul ce uneori prin sânge curge,
În veninul,
altă data o construcție
A binelui, un pătimaș a plinului,
Plinul bucuriei și prosperității?
