Capitolul XII
Era o dimineaţă frumoasă. Monica nu dorea să se trezească. Nu înţelegea de ce. Imediat şi-a dat seama. Astăzi era ziua nunţii lui Radu. Şi azi se gândea şi ea să plece din ţară poate pentru totdeauna. Nu putea rezista acum. Nu putea să se gândească că Radu va fi căsătorit cu alta. Nu putea să-şi imagineze aşa ceva. Nu încă. Nu acum. Era încă prea devreme. Prea dureros pentru ea. Îl iubea pe Radu. De aceea făcea ceea ce făcea. Renunţa la el. Nu putea face nimic pentru a-l aduce lângă ea. Nu-i putea spune adevărul. Îşi dăduse cuvântul lui Carlo. Nu putea spune nimic. Radu era acum foarte furios pe ea. Şi avea de ce. Credea că se culcase cu duşmanul lui de moarte. Cel care îi făcuse până acum viaţa imposibilă. Îl credea pe Radu. Poate că şi ea ar fi procedat la fel. Poate că şi ea l-ar fi urât şi l-ar fi respins. Era tristă. Dar nu avea ce face. Radu era furios. Extrem de furios. Nu voia să se umilească. Avea şi ea mândria ei. Într-un final se dă jos din pat. Se duce până la telefon. Aproape că se târăşte până acolo.
- Bună dimineaţa! Aş vrea să rezerv şi eu un bilet de avion pentru Spania. Vreau un avion cât mai repede.
- Da. Desigur. Mai sunt trei locuri în avionul care pleacă în seara asta din aeroportul Henri Coandă. Vrei să rezervaţi unul?
- Da.
- Numele?
- Monica Dinulescu.
- În această seară la ora 19:00 decolează.
- Voi fi acolo. Mulţumesc!
- Noi vă mulţumim pentru că aţi ales serviciile noastre. O zi bună în continuare!
Monica îşi rezervase biletul de avion. Se simţea rău. Se duse la bucătărie şi îşi făcu o limonadă. Nu ştia ce se va întâmpla. Era debusolată. Acum trebuia să-şi anunţe părinţii. Aşa că o sună pe mama sa.
- Mamă! Sărut-mâna! Ce faci?
- Ce să fac Monica? Pe aici şi eu cu treabă. Tu?
- Mamă, eu te-am sunat să vă anunţ că eu plec diseară în Spania.
- În Spania?
- Da.
- De ce?
- Pentru că... Nu ştiu de ce.
- Nu ştii tu, dar îţi spun eu de ce fugi din ţară. Astăzi se căsătoreşte Radu. De azi începe infernul adevărat pentru tine. De aceea vrei să fugi. Ai curaj măcar să recunoşti!
- Da, mamă. Da. Fug. Fug de Radu.
- Şi copilul?
- Ce e cu el?
- Copilul tău nu va avea tată.
- Tatăl său a murit de mult.
- Monica!
- Nu-mi voi schimba hotărârea. Nu încerca să mă convingi.
- Ştiu că eşti încăpăţânată. Bine atunci. Când ajungi în Bucureşti?
- Cred cam pe la cinci.
- Te duci direct la aeroport?
- Da.
