75

12 0 0
                                    

Cataleya pov.

Ma trezisem aproximativ peste 3 ore iar acum ceasul era 7.Furtuna se mai domolise putin dar vantul nu intarzia sa-si faca simtita prezenta.Ma ridicasem rapid din pat si imi luasem o bluza de trening cu gluga si o pereche de pantaloni.Ma incaltasem cu adidasi, imi prinsem parul intr-o coada si iesisem din apartamentul meu cu gandul de a ma duce la Radu.Am sunat la usa insa nu imi raspunse el ci mama lui.Mare mi-a fost mirarea atunci cand am aflat ca Radu nu era acasa, ci se afla in fata blocului de vorba cu cateva cunostinte.O intrebasem daca acesta a trecut si pe la mine inainte sa plece insa aceasta nu stia nimic.Ii spusesem ca o sa ma duc la el, iar ea ma avertizase sa am grija fiindca furtuna se putea dezlantui din moment in moment.Liftul era stricat asa ca coborasem pe scari, iat tot acest efort fizic ma epuizase.Ajunsesem in locul precizat de mama lui insa acolo nu era nimeni asa ca hotarasem sa ma dau batuta, dar cateva rasete imi atrasera atentia.Proveneau din spatele blocului, de undeva de pe o straduta.Pasisem tematoare, iar atunci cand l-am vazut inima mi-o luase la goana.Era cu spatele la mine iar in mana avea o tigare.Eram sigura ca era el, adica asa simteam.Ma observasera "cateva cunostinte" de ale lui si ii facusera semn sa se uite inspre mine.Cand ma vazuse ranjea.Ma apropiasem mai tare de el si printr-o repezitura ii furasem tigarea.

Cataleya:Nu stiam ca fumezi.

Radu:Nu stiam ca esti asa o mare bagacioasa.

Ceilalti radeau.

Cataleya:Deci tot eu sunt bagacioasa daca vreau ca tu sa fii bine.Stii ceva? Poftim, ia-o! si ii pun tigara in mana, nu inainte de a o strivi putin intre degete.

Am fugit dar nu in bloc ci intr-un parc care se afla langa locuinta noastra.Ma plimbam nervoasa, suparata, poate chiar enervata de actiunea lui.Il uram cand nu ma asculta.Dar totusi ce vina am eu fiindca el face acest lucru? Poate nu ar fi trebuit sa cobor insa faptul era deja consumat.Ma invarteam cand brusc linistea mormantala in care ma aflam a fost intrerupta de o bubuitura a cerului si apoi de o mare de lacrimi.Nu ma deranja faptul ca ploua.Imi placea pentru ca imi curata ranile inca deschise asa cum mi le curata mama.Deodata vad o lumina pe cer si ma inspaimant insa tot nu parasesc parcul in care ma plimb stinghera de mai bine de 30 de minute.Aproape se intunecase insa nu imi pasa acest lucru, era prea neimportant in acel moment.La un moment dat simt cum gluga imi este pusa in cap de cineva si ma intorc imediat spre persoana care realizase acel lucru.Era Radu care se uita cu o fata care parca emana mila pentru halul in care ajunsesem.

Radu:Ce faci aici singura?

Cataleya:Am iesit sa ma plimb...

Radu:Pe ploaie? Fara mine?

Cataleya:Tu nu imi dai mie explicatii asa ca nici eu nu o sa-ti dau.

Ne indreptasem amandoi spre un mic lac urcand pe un podulet si admirand cum picaturile de ploaie se daruiau lacului.Era o liniste atat de asurzitoare incat atunci cand el imi vorbise eu tresarisem.

Radu:Nu am fumat pentru ca nu stiu sa fumez...Atunci imi aprinsesem tigara insa tu mi-ai luat-o.

Cataleya:Si vrei sa te cred.

Admiram in continuare lacul si brusc simtisem cum ma luase pe sus si apoi incepuse sa alerge cu mine in brate ca un nebun.Nu s-a oprit decat atunci cand ajunsesem la el in camera.Pana si scarile le urcasem cocotata la pieptul lui.

Radu:Poftim.

Spune si imi arunca din dulap o rochita neagra putin stramta care dupa mine nu imi va incapea niciodata.

Cataleya:Nu o sa ma incapa.

Radu:Eu ti-am luat-o....

Se ridica de pe jos si vine la mine si incepe sa na stranga puternic la piept.Eram uzi amandoi insa nu conta acest lucru.Incepuse sa vorbeasca neintrebat rar si raspicat neintrerupand imbratisarea.

Radu:Pe la 6 venisem la tine la usa si nu stiam ce se intampla de ce nu imi deschizi sau de ce nu imi raspunzi la telefon asa ca ma decisem sa cobor putin fiindca nu mai facusem acest lucru de mult timp.Unul facuse pariu cu altul ca nu am curaj sa trag o data insa atunci ai aparut tu si de acolo stii tu... Apoi nu stiam unde ai disparut si te cautasem peste tot pana te-am zarit in parc.Erai atat de abatuta de propriile ganduri incat nici nu m-ai auzit atunci cand am ajuns in spatele tau.Te rog sa ma ierti.

Cataleya:Nu am de ce sa te iert, nu mi-ai gresit cu nimic, doar ca nu imi place cand te vad ranindu-te.Acum scuza-ma, o sa ma duc la baie sa-mi iau chestia asta, iar daca nu ma incape sper sa-mi dai un tricou din ale tale.

Intrasem in baie insa inainte sa ma schimb iesisem si ii dadusem si lui un prosop.El statea cu hainele ude pe marginea patului si privea in gol.Mama lui era plecata la magazin, iar tatal lui la un unchi asa ca aveam casa doar a noastra.

Ma schimbasem in mai putin de 2 minute si chiar imi placea cum statea rochia pe mine.Cand iesisem din baie nu il mai vazusem pe Radu asa ca ii luasem laptop-ul si alesesem un film.Intr-un final venise si el in camera, dar nu se schimbase.

Cataleya:Esti nebun? O sa racesti!

Spun si ma napustesc asupra lui insa el era uscat.

Radu:M-am schimbat, tu esti bine?

Cataleya:Da, scuze, hai sa ne uitam la film.

Radu:Spune te rog sa nu fie plictisitor.

Cataleya:O sa fie interesant, atat iti pot spune pe moment.

Ne asezasem amandoi comozi in pat, el fiind intins cu laptop-ul pe genunchi, iar eu ghemuita la pieptul sau.Ne uitasem la un film de dragoste, mai mult drama.Nu prea ii placuse lui Radu "Five Fett Apart" fiindca la sfarsit cam strambase din nas.Nu prea erau apropiati fizic actorii si baiatul de langa mine mereu ofta.Uneori isi plimba degetele pe talia mea insa nu il lasam, iar el maraia la decizia mea.Intr-un final se terminsasera filmul, iar eu voiam sa dorm.Era aproape 10.

CataleyaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum