INSTINCTUL || pauza

7. Drumul continua

M-am trezit si e doar 6 dimineata.. Nu prea am putut sa dorm. Incerc sa adorm la loc deoarece altfel voi fi prea obosita restul zilei, dar nu reusesc. Ma decid sa imi strang lucrurile si sa ma pregatesc de plecare. Nu intentionez sa-l caut pe tipul acela dubios de aseara. Totul s-a intamplat prea brusc. La inceput era asa de indiferent si nesuferit, iar dupa ce a aflat de Forks si de parintii mei vroia sa mergem impreuna? E mult prea ciudat chiar si pentru mine. Totul e misterios si neobisnuit in ultimul timp.. simt ca sunt o alta persoana pe care nu o cunosc.. Sunt prea confuza. Totul se intampla asa repede. Nu ma simt pregatita sa imi schimb viata total, dar uite-ma aici stand intr-o camera de hotel, vorbind singura. Cred ca o sa innebunesc daca nu imi intalnesc parintii curand si obtin niste raspunsuri. Pentru ca, in momentul acesta viata mea reprezinta o gramada de lucruri noi si bizare pe care nu le pot intelege. Gandurile imi sunt intrerupte de o bataie in usa. Imi intrept ochii spre ceasul vechi atarnat pe peretele decojit, din spatele patului dintr-un lemn extrem de dur, ce pare a fi de milioane de ani acolo. Este 7. Timpul a trecut rapid alaturi de gandurile mele imprastiate. Usa se deschide incet. Intr-un final reusesc sa vad silueta masculina cunoscuta. Era Zack. Nu ma asteptam sa vina. Si, oricum doream sa plec inainte sa se trezeasca, dar nu am reusit.

Zack: Esti gata? 

Ma intreaba in timp ce eu il analizez din cap pana-n pizioare. E imbracat cu aceeasi pereche de blugi negri si stramti ca aseara. Abdomenul sau este acoperit de un tricou negru cu un cap de mort alb pe el. Parul sau castaniu este aranjat perfect, in comparatie cu ultima data cand l-am vazut. E mult mai dragut decat imi aminteam. 

Zack: Maddy? Mai esti aici? Te-am intrebat daca esti gata sa plecam? Ai promis ca mergem impreuna! (Spune pe un ton autoritar.)

Eu: Da.. Da.. Asa am zis.. Uite.. nu stiu daca e o idee buna.. Doar ce ne-am cunoscut si nu stim nimic unul despre celalalt.. Ar fi mai bine sa mergem fiecare pe drumul lui.

Zack: Ce? Ai spus ca vei merge cu mine! Mereu iti incalci promisiunile? Credeam ca nu esti chiar atat de enrvanta dar se pare ca m-am inselat. Asta ar fi o sansa sa ne cunoastem si noi mai bine.. (Devine agitat si enervat.)

Eu: Nu sunt enervanta dar.. nu stiu.. nu cred ca e bine.. Nu ne cunoastem..

Zack: Poftim? Cumva ti-e frica?

Eu: Ce? Nuu... Doar ca nu vreau sa o fac.

Zack: Pentru ca ti-e frica.

Eu: Ba nu!

Zack: Dovedeste-o! (Zice cu un zambet satisfacut pe buzele sale rozalii si catifelate..)

Stie ca nu pot rezista tentatiei. Nu ma pot da batuta in fata lui. Vreau sa ii dovedesc ca nu imi e frica. Si chiar nu imi este, sau poate.. ar trebui.. Sa pleci cu un baiat pe care doar ce l-ai cunoscut nu este deloc indicat pentru o fata normala de varsta mea. Dar ce tot spun eu aici.. Viata mea nu mai e normala.. asa ca ce am de pierdut? Nu cred ca imi va face nimic rau, iar daca va indrazni, voi riposta. Simt ca am destula putere acum incat sa am grija singura de mine. Ii voi demonstra ca nu sunt o fricoasa.. Chiar daca raspunsul meu va suna copilaresc, de parca as fi o fetita mica.. nu imi pasa.

Eu: Bine iti voi dovedi! Sa mergem!

Zack: Deci vii cu mine? (Pot vedea o oarecare fericire si poate putin entuziasm in ochii lui dar cred ca doar mi se pare.)

Eu: Da. Dar doar ca sa iti demonstrez ca nu imi este frica.

Zack: Este bine si asa.. momentan. (Brusc, mintea mea este plina de ganduri amestecate... Ce vrea sa spuna prin momentan? La ce se refera? Oare vreau sa stiu raspunsul?) Sa mergem.

Aprob din cap si iesim amandoi pe usa micuta din lemn a camerei. Il informez ca va fi necesar sa stea mai departe de mine daca vom merge impreuna. Nu vreau ca oamenii din jur sa creada ca suntem un cuplu.. Nu stiu de ce imi pasa de asta.. Poate ca adevaratul motiv este ca nu vreau sa simt ceva pentru el.. Fac asta doar ca sa ii demonstrez ceva. 

Zack: Bine, voi sta la doi kilometri distanta.. Poate ai norocul sa ma pierzi.. ( Ma tachineaza, iar eu il lovesc jucaus cu cotul.)

Eu: In ce parte, expertule? 

Zack: Spre nord. In directia aceea!

Eu: Stiu unde e nordul!

Zack: Bine, nu te enerva de acum!

Scuze ca nu am mai scris dar am primit si niste pareri care m-au descurajat putin.. Sper sa va placa..