INSTINCTUL || pauza

10. Sa nu ai incredere!

Ar trebui.. Mai bine nu.. Sau .. Nu.. Dar.. Ma cert cu propria constiinta. Ceva ma face sa ma opresc. Nu stiu daca e bine sa inaintez spre Zack. Nu cred ca ar reactiona rau, deoarece stie de toate chestiile aste paranormale dar nu stiu ce relatie e intre necromati si varcolaci.. Dar si daca nu ma duc.. Nu voi sti ce sa fac. Decid sa merg la el, intr-un final. Alerg cat de repede pot si in cateva secunde ii simt mirosul mult mai bine si il vad.

Zack: Stai departe! (Tipa la mine.) Voi varcolaci enervanti si prosti! Pleaca! Nu vreau sa ma lupt cu tine! Imi caut doar prietena.

Brusc, cuvintele rostite de el despre varcolaci trec prin mine precum un glont. Dar a spus 'prietena' nu stiu ce sa mai cred. Bine, probabil el spera sa nu fiu varcolac. Dar nu se gandeste ca poate varcolacul pe care il vede sunt eu? E adevarat ca arat ca un lup. Dar cred ca poate simti ca sunt varcolac deoarece a stiut asta. Si totusi el a zis ca pot fi varcolac sau vampir. De ce nu isi da seama? Ma aproprii si incerc sa ii vorbec dar tot ce pot scoate sunt niste maraituri care nu prea cre ca ii plac.

Zack: Nu vei pleca? Nu ma lasi sa imi caut prietena? Bine atunci nu imi dai de ales. Te voi distruge, dupa care voi continua sa o caut.

Brusc am cazut jos, toate cele 4 picioare abandonandu-ma.

Zack: Ce e ? Acum iti e frica?
Frica. De cand ma stiu, atunci cand aud 'iti e frica?' neg si indeplinesc provocarea. Asa e firea mea. Ma ridic brusc si il musc de un picior pentru a nega.

Zack: Sa te ia dracu de varcolac afurisit! (Spune si isi retrage rapid piciorul, sarind pe o creanga inalta. ) Stai.. Frica.. Ai reactionat.. Maddy? Tu esti? (Adauga. )

Incuviintez din cap si ma asez pe pamantul rece.

Zack: De ce nu ai spus inainte?

Marai la el.

Zack: O, da. Nu poti vorbi. Scuze, greseala mea. (Vine langa mine si ma mangaie pe spate. )

Ma uit la el cu o privire de catelus speriat. Incercand sa ii spun ca nu stiu ce se intampla cu mine si ca vreau niste explicatii. Din fericire pentru mine, ma intelege.

Zack: Off.. Stiu ca vrei niste explicatii.. Se pare ca esti varcolac. Nu stiu foarte multe despre ei. Dar sunt dusmanii necromatilor, iar noi dusmanii lor.. Uite nu ar trebui sa fim prieteni.. Imi pare rau..

Nu imi vine sa cred.. Doar din cauza unei rivalitati vechi, el o sa ma abandoneze aici, singura, in starea asta, iar eu nu stiu cum sa ma descurc.

Zack: Trebuie sa plec.. (Spune ezitant. ) Regret ca ne-am intalnit si ca a fost asa. (Adauga soptind.)
Urlu, iar el incepe sa fuga inapoi spre hotel, de data asta mult mai rapid decat inainte.

Vreau sa il urmaresc, dar renunt. Ma uit pe poteca de unde a venit pana cand dispare total din raza mea vizuala, mult mai dezvoltata acum.
Brusc, negru. Totul negru.