Dare; Taekook | română

14

n/a; well uhm- nu v-am anunțat din timp, dar vă spun acum, dinainte să începeți capitolul. Ăsta e ultimul din carte- dar!! Dar. Avem și sequel, "Truth", din perspectiva lui Taehyung, cu acceași acțiune, personaje etc.

Întrebarea este următoarea. Mă apuc și de cartea aia sau mă îndrept spre altceva? Rămâne la decizia voastră. Kissey și spor la citit!!

"Tu ce dracu faci aici?" Jungkook se uita la cei doi șocat, cuvintele lui Taehyung fiind rostite cu putere înainte ca acesta să-și încleșteze maxilarul.

"Am uh- venit să-mi cer scuze." Taehyung s-a mai calmat puțin, însă nu a lăsat garda jos. "Pentru?" cuvintele lui tăiau liniștea ca niște cuțite. Jungkook îi privea pe amândoi, stând lângă Taehyung încă.

Alex s-a întors către Jungkook cu o încruntătură, înainte de a continua să vorbească. "Îmi pare rău că te-am sărutat. Trebuia să-ți cer permisiunea înainte. În plus, era evident că între tine și Taehyung e ceva. M-am lăsat dus de val, cred."

Taehyung s-a uitat la el amenințător. "Dus de val? Crezi că sunt-"

"Gata." Jungkook l-a întrerupt pe Taehyung, făcându-l să se uite la el confuz. "Ce?" a spus acesta, încruntându-se.

"Lasă-l să-și ceară scuze și gata." Jungkook a oftat înainte de a se focusa pe Alex. "Te iert. Dar cred că nu ar mai trebui să ținem legătura." Alex a dat din cap în semn afirmativ, cu o încruntătură subtilă.

"Păi um, cred că o să plec acum." A spus încet, croindu-și drum spre ieșire. Cei doi i-au făcut loc să treacă, dându-se într-o parte.

După ce a plecat, Yoongi a ieșit din camera lui, și li s-a alăturat, urmat de ceilalți băieți. "Nu l-a omorât pe Alex!" a strigat Hoseok, foarte bucuros. "Din păcate." S-a îmbufnat Jimin, făcându-i pe toți să râdă.

"Namjoon, vreau să vorbesc cu tine, în bucătărie. Hoseok, Jin, luați și voi alea de pe jos, vă rog." Taehyung a arătat spre plasele cu cumpărături. Cei doi au oftat, îndreptându-se spre haosul de la intrare. Taehyung și Namjoon s-au dus în bucătărie, lăsându-i pe Jimin, Yoongi și Jungkook în sufragerie.

"Deci acum sunteți împreună sau ce?" a întrebat Jimin cu un zâmbet. Jungkook a roșit și s-a uitat în altă parte. "Eu um-"

"Nici nu încerca să minți, v-am auzit aseară." Yoongi a chicotit, făcând o față dezgustată, scuturându-și umerii.

"Yoongi mi-a cerut să fim un cuplu când am ajuns aici." Jimin a zâmbit drăgălaș, șocându-l pe Jungkook. "Și eu de ce n-am știut?" a întrebat acesta, simțindu-se trădat.

"Păi n-ai întrebat." Yoongi a adăugat simplu, așezându-se pe canapea. Jungkook a pufnit și i s-a alăturat, Jimin fiind încă în picioare.

"Despre ce credeți că vorbesc Tae și Joon?" a întrebat Jimin. Jungkook a dat din umeri, nu avea nicio idee. "Probabil despre cum Tae va-" Yoongi a fost întrerupt de Jimin, care a sărit peste el și i-a acoperit gura cu o mână.

"Nu." A spus acesta scurt, înainte de a se ridica și a-și îndrepta postura. "Nu." Yoongi s-a uitat la el cu ochii larg deschiși. "Aseară nu ai făcut ASTA."

Deodată, Namjoon și Taehyung ajung în sufragerie, în liniștea deplină ce căzuse peste toți. Taehyung s-a dus lângă Jungkook și și-a trecut brațul peste umerii lui.

"Ne uităm la un film de groază, ce ziceți?"

Până la finalul zilei, cei șapte băieți au avut parte de un maraton horror. (Namjoon a pierdut cel de-al treilea film, pentru că 's-a dus să ia ceva din mașină'). Hoseok a fost singurul care s-a speriat la filme (Jimin doar s-a prefăcut, ca să-l poată îmbrățișa pe Yoongi).

"Păi," a început Taehyung să vorbească la finalul celui de-al cincilea film. "Eu și Jungkook mergem pe plajă, să ne plimbăm puțin." I-a făcut cu ochiul lui Namjoon, care a zâmbit la rândul lui. Jungkook l-a urmat pe Taehyung afară, întrebându-se de ce voia o plimbare.

Taehyung a oftat liniștit, luând mâna lui Jungkook într-a lui, cel mic roșind la acest gest.

"Închide-ți ochii." Taehyung a zâmbit la chicotelile lui Jungkook. Acesta și-a acoperit ochii cu mâinile, ca să-i demonstreze că nu se uită. Taehyung l-a ghidat de la spate.

În câteva minute, Jungkook a simțit nisipul moale sub tălpi, și și-a dat seama că au ajuns.

"Okay, te poți uita acum." Taehyung și-a mușcat buza, uitându-se la Jungkook. Șatenul s-a uitat șocat în jur, buzele sale despărțindu-se puțin.

Acolo, pe plajă, era un foc de tabără, împrejmuit de luminițe albe și petale. Jungkook s-a întors spre el, cu un sunet adorabil. "Tu ai făcut asta?"

"Păi, de fapt Joon. L-am plătit ca în timpul filmului să vină aici să aranjeze." A chicotit la expresia șocată a lui Jungkook. "E frumos." Cel mic se tot holba la lumini, singurul gând pe care-l avea în minte fiind acela că Taehyung a făcut asta pentru el. 

Taehyung s-a așezat, îndemnându-l pe celălalt să facă la fel. Jungkook i s-a alăturat, zâmbind gingaș. S-a întors spre cel mare, uitându-se la el cu atenție.

Lumina de la foc, alături cu cele albe aduceau o strălucire aparte pe pielea tânărului. Ochii îi erau plini de fericire și liniște sufletească, lucru ce-i provoca lui Jungkook atac de cord. Chiar și buzele lui arătau incredibil.

Taehyung și-a dres glasul înainte de a se da mai aproape de el. "Nu am făcut asta cum trebuie, deci..." acesta și-a mușcat buza cu agitație. "Vrei să fii iubitul meu?"

Jungkook s-a topit la cuvintele auzite, zâmbind mai tare ca niciodată. "Desigur că vreau." Taehyung a zâmbit și i-a sărutat buzele scurt. Au continuat să se holbeze unul la celălalt, înainte ca Taehyung să se focuseze la foc.

"Adevăr sau provocare?"

"Iar?" a chicotit Jungkook. Taehyung a dat din cap, zâmbind.

"E ultima oară, promit."

"Adevăr."

"De cât timp mă placi?" Jungkook și-a mușcat buza, roșind puțin. "Aproape un an." Taehyung a chicotit și s-a uitat la cer.

"Nu prea mult. Eu te plac de vreo trei ani." Jungkook a fost șocat la auzul confesiunii. S-a uitat rapid la roșcat. "Ce?"

"Adevăr."

Jungkook a oftat și și-a întors atenția asupra focului. "Ce te-a făcut să mă săruți?" Taehyung a stat pe gânduri câteva momente, frustrarea fiind evidentă pe trăsăturile feței lui.

"Am avut o discuție cu Yoongi." Acesta s-a apropiat de Jungkook, și l-a adus în brațele lui. "Hai să ne uităm la stele." A șoptit, apoi s-a întins pe spate, cu capul lui Jungkook pe umărul său.

Jungkook era mai fericit ca niciodată. Se simțea ca în al nouălea cer. Putea simți cât de puternic îi bătea inima, dar nu-i păsa de asta. Îi păsa doar de Taehyung.

"Kookie?" Jungkook a murmurat, ca răspuns.

"Te provoc să stai lângă mine toată viața." 

Jungkook a zâmbit larg, uitându-se în sus la stele, și se întreba ce a făcut să merite un asemenea băiat. Mintea i-a zburat la toate jocurile de "adevăr sau provocare" din trecut. Iubea jocul, ce-i drept, absolut fiecare provocare.

Mereu i-a fost greu să aleagă între lucruri. Nu avea un cântec preferat, sau o culoare, îi plăceau toate în mod egal. Dar, uitându-se în acel moment la cerul înstelat, și-a dat seama că provocarea va fi mereu preferata lui.

n/a; șiiiiiiiiii gata!!!!!!!!!!!!!!!