•·༓·•
Mă ridic imediat ce aud clopoțelul și dau să ies din laboratorul de informatică, dar din partea dreaptă vine Amalia. Ca un băiat educat ce sunt, o las să treacă în fața mea. Un parfum dulce – ce pare a fi vanilie, dar probabil e un amestec mai complex – mă face să respir adânc.
Miroase divin.
Privirea îmi coboară involuntar pe spatele ei, până la fund, dar poartă o cămașă lungă și nu pot să văd nimic. Totuși, balansarea șoldurilor ei îmi face un nod să se formeze în gât.
Simt o bătaie pe spate și cu coada ochiului îl văd pe Sabin, colegul meu de bancă, în stânga mea.
— Mergem la fumoar?
— Hai! Azi chiar am nevoie, recunosc înghițind nodul din gât.
— Ce-ai pățit, nebunule? râde el luându-mi-o înainte.
Peste câteva minute, înconjurat de fum, simt încă în nări parfumul ei, așa că mai scot o țigară din pachet și de data asta trag fumul cu poftă.
O tipă cu un an mai mică mă privește curioasă, dar mă încrunt la ea. Sunt surprins când îmi zâmbește ca răspuns, așa că îmi întorc privirea spre prietenul meu. El urmărește o tipa care s-a aplecat să își lege șireturile. Îi suflu fumul în față și râd.
Ce disperat!
•·༓·•
Dimineața următoare ajung mai devreme la liceu și când cotesc pe coridor o văd pe Amalia la geam, în fața clasei. E singură.
— 'Neața! zic din mers, privind-o cum tastează concentrată.
Niciun răspuns pentru mine...
Intru în clasă și îmi las ghiozdanul. E liniște. Sunt doar trei colege care dorm în bănci, așa că îmi fac curaj să ies pe hol. Când închid ușa, Amalia își ridică privirea spre mine, dar și-o coboară înapoi la telefon înainte să zic ceva.
Mă sprijin de pervazul geamului, la o distanță mică de ea și în momentul acela parfumul ei dulce îmi invadează nările, făcându-mi sângele să circule cu viteză.
M-am tâmpit grav!
Deși corpul îmi pulsează, prefer să mă torturez decât să plec de lângă ea. Vreau să stăm împreună, să simt în jur doar parfumul ei, să vorbim, să râdem, să o ating...
Încetează, disperatule!
Respir adânc și îmi deschid instagramul, derulând printre postări tot mai repede. Înjur în barbă.
Ori intru în inima ei, ori mi-o scot din minte. Urgent!
CITEȘTI
Un babel al atracțiilor
Short Story|| Proză scurtă | Ficțiune adolescenți || Nu ar trebui să ne schimbăm pentru nimeni, așa că ne ținem tari, pe poziții. Totuși, nu e amuzant că atunci când privim în urmă, totul este diferit? David nu s-ar schimba pentru nimeni. Însă ul...
