•·༓·•
— Dragi colegi, să știți că nu am venit la prima oră pentru că am leșinat în drum spre liceu.
Ne anunță Sabin, legănându-și mâinile pline cu pungi cu mâncare de la fast-food.
— Da, mă, și io te-am dus la Doctorița Plușica, îi dau eu replica.
Toată clasa începe să râdă, dar colegul meu de bancă își dă ochii peste cap. Un râs cristalin se distinge de toate și îmi face stomacul să se strângă.
Cum e posibil ca tot ce ține de ea să fie minunat?
Îmi închid ochii, dorind să mă concentrez pe auz, să îmi tipăresc în minte pe veci vibrato-ul ei. Dar râsul se oprește repede. O fixez cu privirea pe Amalia. Buzele ei sunt ridicate într-un zâmbet timid.
În ce stare am ajuns, să fiu controlat de o fată. Și totuși, dacă aș avea același efect asupra ei nu ar mai fi o problemă...
— Genial, David. De unde ți-a venit asta? întreabă Briana dându-și părul pe spate.
Stau puțin pe gânduri, negăsind niciun răspuns destul de deștept. Într-un final îmi vine o idee ce mă face să zâmbesc și să privesc cu coada ochiului spre Amalia.
— Aveam o muză, ea era frumoasă,
Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta
Poţi ca să vezi icoana radioasă,
În strai de-argint a unui elf de nea!¹
În timp ce recit, două brațe reci se încolăcesc după gâtul meu. Mi-aș dori să fie brațele Amaliei, dar ea mă privește de la distanță. În schimb, corpul meu îmi spune că Briana este mult prea aproape de mine.
Înjur în barbă.
— Ho, poetule! Nu mai fermeca fetele și treci încoace să ne copiem temele! strigă Sabin trăgându-mă din brațele Brianei.
Șoptesc un mersi când mă așez la locul meu și pun caietul de engleză la mijlocul băncii, ca să poată copia și Sabin.
— Haide! strig prelungind ultima litera din cuvant. Alta la rând!
De data asta Amalia rămâne serioasă, chiar dacă restul colegilor râd cu poftă.
Nu-i plac glumele mele sau se abține să râdă la ele? Dacă e a doua variantă, apreciez încercarea ta, domnișoară Amalia, dar nu te vei mai putea abține pentru mult timp. Îți garantez!
•·༓·•
¹ Fragment din poezia „Aveam o muză" de Mihai Eminescu
CITEȘTI
Un babel al atracțiilor
Short Story|| Proză scurtă | Ficțiune adolescenți || Nu ar trebui să ne schimbăm pentru nimeni, așa că ne ținem tari, pe poziții. Totuși, nu e amuzant că atunci când privim în urmă, totul este diferit? David nu s-ar schimba pentru nimeni. Însă ul...
