Moștenitorii vol I. Aleșii Celor Patru Elemente

Capitolul 3

Se împiedică ușor de picioarele ei,dar se redresează repede,zâmbindu-mi ușor. Îi zâmbesc și eu, amuzată de stângăcia lui. Era chiar foarte drăguț. 

   Îmi întinde mâna iar eu i-o prind ușor,zâmbind amuzată.

-Bună,eu sunt Mark,fratele ei mai mare,îmi spune el,întorcându-se câteva secunde cu capul spre sora lui,și după aceea revenind cu privirea pe mine.

  Era înalt,cu corpul destul de lucrat,și cu un păr negru lăsat în toate direcțiile. Ochii lui erau la fel de intenși ca ai Mayei,doar că ai lui aveau culoarea ciocolatei topite.

-Evelyn, îi spun eu.

- Îmi pare bine de cunoștință,Evelyn, îmi spune senin,și observ că stă mai mult cu privirea asupra mea decât este normal. Se îndepărtează ușor.

-Voi ce oră aveți? ne întreabă curios.

-Sport, răspunde Maya.

  Fac ochii mari,neștiind dacă am echipament de sport,dar după îmi amintesc că mi-am pus un tricou și niște pantaloni scurți în geantă.

- Perfect. Și eu. Ne vedem acolo, ne zice și îmi face cu ochiul subtil.

  Îl privesc în timp ce își croiește drum printre elevi,și pornesc și eu cu Maya spre vestiare să ne schimbăm. În timp ce încercam să merg printre ei,mă gândeam la Mark,care se purta cam prea prietenos cu mine. Chestia ciudată era că nu mă deranja asta. 

  Nefiind atentă,m-am izbit de o fată care a căzut imediat pe jos din cauza tocurilor înalte pe care le purta. La o privire mai atentă,am văzut că era îmbrăcată doar cu niște pantaloni foarte scurți de blugi și un maieu strâmt care efectiv putea fi luat drept bustieră.

  M-a privit cu venin,ridicându-se în picioare,ceea ce era destul de greu să faci în chestiile alea,și credeți-mă,știu ce vorbesc.

- Cum îndrăznești să mă împingi,proasto? Cine te crezi,hă?începe să țipe,tot holul  văzând ceea ce se întâmplă acum. Simt privirea cuiva pe spatele meu,și știu că și el e spectator la ceea ce se întâmplă.

- Din greșeală,scuze, îmi dau ochii peste cap, deja sătulă de ea.

- Tu ești o greșeală! Nu ai niciun drept să îți pui mâinile libidinoase pe mine,creatură oribilă!țipă,probabil sperând să îi vină băieții în ajutor. Din nefericire pentru ea,niciunul nu se bagă,toți fiind prea dezgustați de comportamentul ei.

  Încerc să nu mă enervez,dar stau foarte prost cu nervii. Pornesc spre ea,încleștându-mi pumnii,pregătită de o bătaie,dar o mână mă oprește. Mă uit la ea,cum mă ține de braț,și îmi ridic privirea.

Era el,stând impunător în spatele meu. Mă privește amuzat când vede ce enervată sunt,iar când încerc să scap de mâna lui,mă strânge și mai tare. Parcă mă avertizează să tac, iar eu știu că nu trebuie să îmi fac dușmani  la liceul ăsta,dar nu pot să tac în fața unei fete ca asta.

- Uită-te în oglindă și o să vezi cine e defapt creatura oribilă,îi spun cu un calm forțat.

Mă privește urât,șocată că i-am răspuns. Acum pe bune,ce este cu toți elevii din liceul ăsta?