The only Omega | YoonMin [tradusă]

37: Două Opțiuni

Jin deja astepta pentru Jungkook si Yoongi de o ora. Maknaeul ii mai si ignora mesajele. A inceput sa se îngrijoreze deci a parasit masa, a platit comanda si a incercat sa ii caute. Era ciudat cum amandoi lipseau, deci Jin s-a decis sa il sune le Namjoon pentru ajutor, inainte s afara orice altceva.

Desigur, Namjoon a acceptat sa vina, chiar daca asta însemna sa ii paraseasca pe Jimin, Hoseok si Taehyung singuri in apartament.

Namjoon si Jin insfarsit au gasit mirosul lui Yoongi si Jungkook si se aflau într-un beci unde ochii lor nu puteau crede asa ceva. Yoongi era pe jos, acoperit in propriul sange, complet inconștient si Jungkook isi imbratisa genunchi, plangand, stand fix langa o grămada de carne si piele, tot corpul lui era acoperit de sange. Nu arata ranit ceea ce însemna ca era sangele altcuiva. Geumjae nu mai era aici, dar cei doi Alfa nu stiau unde era in primul rand.

Jin a fugit la Yoongi pentru a-i verifica pulsul. Din fericire, era inca in viata, da de arata de parca avea de gand sa se trezeasca prea curand.

"Jungkook.. ce s-a intamplat?" Namjoon a reusit sa intrebe dupa ce a aruncat o privire buna in jur. El doar a ghicit ce s-a intamplat aici, dar adevarul era ca era mult mai terifiat decat ce gândise unde era problema.

"Eu.. Eu l-am omorât.. Sunt.. Sunt un criminal.." Jungkook s-a balbait si a continuat sa planga tare, având un moment greu sa respire. Namjoon s-a pus in genunchi in fata lui si l-a tras intr-o imbratisare, dar Jungkook l-a impins.

"Nu! Sunt un monstru!" Jungkook a tipat.

"E okay.. E okay.. Sunt doar eu, Jungkook. Uita-te la mine." Namjoon a spus, folosind un ton calm, chiar daca nici macar el nh era calm. Jungkook insfarsit si-a ridicat capul care ardea intre cei doi genunchi, si s-a uitat in ochii lui Namjoon, găsind comfort in privirea moale a liderului lor.

"Nu esti un monstru, Jungkook." Namjoon a spus si l-a imbratisat pe cel tanar, care a continuat sa planga ca un copil de 5 ani care si-a pierdut mama in parc.

"Namjoon, trebuie sa sunam la ambulanta! Nu ii mai pot simti pulsul lui Yoongi!" Jin a spus, rupând tricoul lui Yoongi si începând sa faca compresiuni la piept.

"La dracu, asta nu e bine.. Nu putem suna la ambulanta, o sa afle de Jungkook.." Namjoon a vorbit, oftând foarte tare, masandu-si tâmplele. "Imi trebuie un plan.. Haide creiere, nu renunța la mine.. Nu acum.. Imi trebuie un plan, imi trebuie un plan.. Gandeste.." A continuat sa vorbeasca cu el insusi.

Apoi brusc a dat click. Stia exact ce sa faca. Dar intai, trebuiau sa il aduca inapoi pe Yoongi l-a viata. S-a grăbit la Alfaul inconștient si s-a uitat pentru rănile externe de pe corpul lui pentru a opri sângerarea care l-a facut sa lesine. Găsind doar cateva vânătăi si o mica rana, a realizat ca Yoongi sângera intern, ceea ce însemna ca doar o intervenție chirurgicală il putea ajuta acum.

Dar din nou.. nu putea suna pentru o ambulanta. Ei ar incepe sa puna intrebari, si o sa observe evident grămada de carne stand langa Jungkook. Cel mai probabil o sa sune politia si o il aresteze pe Jungkook.

Namjoon avea doua variante. Sa sune la ambulanta, riscând ca Jungkook sa fie arestat.. Sau sa nu sune la ambulanta si sa riște sa il lase pe Yoongi sa moara.

"Namjoon, fa ceva!" Jin a tipat si a continuat sa faca compresiune la piept lui Yoongi, sperand ca pulsul lui o sa se intoarca. Namjoon l-a luat pe Jin de încheieturi si l-a oprit.

"Ce.. ce faci? O sa moara!" Jin a protestat, incercand sa continue compresiunea la piept, dar Namjoon a continuat sa il oprească.

"O sa moara cel mai probabil din cauza sângerări interne, si punând presiune pe pieptul lui, nu v-a ajuta." Namjoon a oftat si Jin a inceput sa izbucnească in lacrimi.

"Si ce.. Doar o sa il lasam sa.. moara?" Jin a reusit sa intrebe printre suspine.

"Nu. Jin, tu esti singurul care are aceasi grupa sanguina ca Yoongi, nu?" Namjoon a intrebat si Jin a aprobat incet.

"Perfect." Namjoon a spus luându-l pe Jungkook de maini si ridicându-i tot corpul, carandu-l in spate, in timp ce mainile lui Jungkook erau in jurul gâtului lui Namjoon si picioarele in jurul taliei lui.

"Ia-l pe Yoongi de pe jos si urmareste-ma." Namjoon a comandat si Jin doar i-a urmarit instrucțiunile.

Ei cărau baieti răniți, unu ranit fizic, celalalt mental, prin padure. Jin nu avea nici o idee unde mergeau. Namjoon a facut cateva apeluri pe drumul lor si insfarsit au ajuns la o casa, in mijlocul păduri. Aici era deja o masina parcata fix langa ea si un om sprijinit de ea.

"Iisuse, Namjoon, ce s-a intamplat?!" a tipat barbatul apropiindu-se de ei si ajutându-l pe Jin ca sa il care pe Yoongi.

"El sângerează intern, asa cred. Poti sa faci ceva despre asta?" Namjoon a intrebat, lasându-l pe Jungkook sa stea pe propriile picioare.

"E intr-o condiție rea.. O sa vad ce pot face." a spus barbatul. " El e cel cu aceasi grupa sanguina?"

Namjoon a aprobat din cap si barbatul l-a carat pe Yoongi înăuntrul casei.

"Namjoon.. cine exact.." Jin a incercat sa intrebe, dar nu a putut sa gaseasca cuvintele potrivite.

"Varul meu si cel mai bun prieten. E doctor, i-am spus despre condiția lui Yoongi si a spus sa aduc orice ii trebuie pentru a-l aduce inapoi. Doar sper ca nu e prea tarziu.." Namjoon a oftat. "Du-te înăuntru, o sa ii trebuiască ceva din sangele tau pentru cel mai probabil o transfuziune. Daca esti okay cu asta.."

"Sigur.." Jin a aprobat din cap.

"O sa ma intorc inapoi la apartament si o sa ii aduc pe ceilalti aici. Ar trebui sa ma intorc in 40 de minute si ceva.." Namjoon a spus.

"Nu! Nu vreau ca Taehyung sa ma vada asa!" Jungkook a tipat cu lacrimi in ochii. "Nu ma pot uita le el.."

Namjoon a pus o mana pe umarulnlui Jungkook pentru a-l face sa se simta mai bine.

"Nu iti face griji, Jungkook. Taehyung nu o sa se uite in jos la tine. Nimeni nu o sa o faca." a spus liderul, aratand un zambet cald celui tanar.

Jin l-a imbratisat pe la spate pe Namjoon si i-a soptit "Multumesc ca mereu ai grija de noi."

Namjoon l-a imbratisat inapoi pe Jin si a pus un sarut pe fruntea lui. "O sa ma intorc curand. Ai grija de Jungkook pentru mine."

Jin a aprobat din cap si Namjoon insfarsit a plecat cu scopul de a-i lua pe Jimin, Taehyung si Hoseok aici. Dupa ce toata lumea v-a fi impreuna, o sa vada ce trebuie sa faca. Dar pentru moment, asta e cea mai buna decizie.

Jimin si ceilalti erau surprinși cand l-au vazut pe Namjoon primind un telefon de la Jin si plecând in graba, fara sa spuna vreun cuvant. Nu stiau la ce sa se gandeasca, deci doar au asteptat, văzându-și de treburile lor si sperand pentru ce era mai bine. Dupa aproape doua ore, Namjoon a dat buzna in apartament, tipand ca toata lumea sa vina la parter.

"Ce este rau?" Hoseok a intrebat, aratand de parca doar ce s-a trezit dintr-un pui de somn.

Namjoon a asteptat ca toata lumea sa se adune si sa le spuna ce s-a intamplat si ce sa faca.

"Ceva s-a intamplat. Nu vreau ca voi sa va panicați, dar.. Trebuie sa părăsim locul asta, rapid. Nu menegeri, nu telefoane, nimic. Luati cateva haine cu voi. Jimin, i-a hainele lui Yoongi si Taehyung, i-a cateva haine de a le lui Jungkook. Eu o sa le iau pe ale lui Jin si ale mele si.. Ahh, ce altceva.."

"Namjoon.. ce s-a intamplat?" Taehyung a spus cu lacrimi in ochi lui.

"Promit ca o sa va explic totul, dar trebuie sa plecam. Acum." Namjoon le-a ordonat.

Toata lumea a facut ceea ce li s-a spus fara sa mai intrebe altceva. Toti au parasit apartamentul, Namjoon inchizand usa dupa el, dar nu inainte sa mai arunce o privire la apartament inca o data si a oftat tare. Dupa toate astea, s-ar putea sa nu se mai intoarca inapoi. Vreodata.