-14-

166 9 24
                                    

  Yoongi

Ma pregătesc sa părăsesc  compania gândindu.mă la ideea  weekend.ului ce urmează. Cobor multele scări când, în depărtare o vad pe Jing îndreptându-se spre recepție. Era îmbrăcată într.un palton rosu aprins care ii ajungea  pana deasupra genunchiilor. Acesta forma un bun contrast cu cizmele înalte. Buclele brunete bine aranjate ii cădeau pe spate natural iar rujul rosu o făcea sa iasă în evidenta și mai tare. Da totuși oare face ea aici? Ma mai uit o data și o i.au spre ieșirea de urgenta ajungand  într.un final la mașină.

Nu îmi place sa fug asa de ea dar totul a devenit ciudat și diferit. Nu mai exista acel ceva între noi. E exact ca și cum povestea noastră scrisa cu cerneala albastra a rămas uitata în razele soarelui de vara, treptat ștergându.se.

De data asta nu intru cu mașina în curte lăsând.o în fata portii. Nu am mai străbătut de mult aleea la pas, trăgând în piept aerul puternic al serii. Zăpada scârțâia la fiecare pas pe care îl făceam. Iarna, totul pare atât de mort . Reflexiile crengiilor inghetate creionau deasupra zăpezii diferite forme inegale.

Deschid ușa dormitorului și scap cât mai repede de greutatea hainelor intrând la dus. Las apa sa curgă deasupra mea minute în șir. E relaxant. După un timp  aburii încep sa îmi creeaze o senzație de sufocare semn ca am stat prea mult.

Aleg ceva haine comode si cobor în sufragerie aruncând.ma pe canapea. E prea liniște în casa. Ma uit spre ușa aceea. Oare ar trebui să văd ce face? Dacă mai trăiește? Oare a mâncat ceva? O fi ieșit din camera aia cât am fost plecat?

O mulțime de întrebări fără răspuns îmi umpleau mintea și toate din cauza lui. Cine e baitu asta și de ce îmi pasa asa de el?

Minutele treceau iar curiozitatea ma rodea pe interior. Nu m am putut concentra de loc la meciul de fotbal pana când soneria usii ma face sa tresar involuntar. Ce mama naibii? Cine ma cauta la ora asta vineri seara? Ma ridic leneș din fotoliu târâindu.mi picioarele pana în fata ușii. Nici nu ma mai uit pe vizor și deschid

-Păpușă! Iubițel am venit!
Striga Jing din toti rărunchii încât fac doi pași înapoi la contactul prea direct cu ea.

-Hei..ce faci aici?

-Cum adică? Ce întrebare mai e și asta? Am venit sa petrec timp prețios cu iubitul meu prețios! Am  adus vinul tău preferat, brioșe cu ciocolata și menta iaar cireașa de pe tort...

-Jing..

Încerc sa o calmez dar degeaba.  Scoate cu pachet de prezervative și mi le așează în fața.

-Ultimul l.am folosit acum o luna. Tragic nu? De o luna noi am stat pe loc repaus

Zâmbesc forțat uitând.ma la ea. Își da jos același palton rosu și.l așează pe spătarul unui scaun. Eu nu știu cum parul ii poate fi atât de impecabil chiar și la finalul zilei. Bluza neagra multă pe corp împreună cu blugii de aceeași culoare ii scoteau în evidenta formele parca desenate.

Se apropie tandru de mine cu un pahar de vin lăsându.mi prima data aroma sa pe buze. Dulce.

-Ce ai rămas acolo rebelule. Îmi place noul tău stil. Hoodie galben și pantaloni negri bună combinație, bine nu cea mai buna dar totuși sacou ala ascunde prea multe zi de zi. A și ești chiar sexy cu paru ud.

Îmi zice zâmbind de pe canapea.

-Jing.. ăm.. Nu ma simt prea bine azi

-O vai. Ai răcit? Ți e rău? Ai alergie? Stiam eu ca ceva s a întâmplat. Am fost și la companie dar tu plecaseși deja. Ce te doare iubițel?

-sunt obosit.

-off.. Nu trebe sa mai lucrezi asa mult dragoste. Fi blând cu tine. Dacă tu te vei îmbolnăvi eu ce ma fac?

-taci doar taci
Ii zic lasandu.mi capul în poala sa. Începe sa se joace cu parul meu. E relaxant sa privesc focul din șemineu ardzand cu putere emanând căldură iar în același timp fiind învălui în parfumul ei.

Nu știu exact cât timp am stat asa dar dintr.o data o aud țipând. Ma ridic instant uitându.ma în jur. Ea nu e nicăieri. Îmi plimb agitat privirea când ma opresc. Era ultimul lucru la care m.as fi gandit. Ușa era deschisa. Acea ușa.

Sar de pe canapea alergând pe scări.

-Un hoț Yoongi! Suna la 911! Te jefuiește! Dragoste vino repede!

O aud din ce în ce mai tare. Da. A întrat acolo. Ma năpustesc în încăpere și o vad pe Jing agitându. se într.un colt. Îmi mut privirea spre el. Stătea în același loc fără vreo expresie pe fata. Era liniștit. Oarecum epuizat.

-Alo politia? Bună ziua ă cineva ă un hot jefuiește casa iubitului meu. Va rog veniți repede cred ca o luat și bani după cum arata. Repede acum!

-Jing tu ești nebuna? Pentru dumnezeu ce faci? Oprește te și retrage apelu. Te ai țicnit de a binelea. Nu e niciun hot. Calmează te!

Se uita la mine preț de câteva secunde și fuge sper el.

-Cine ești și ce cauți aici? Stai de ce îmi pari cunoscut? Auzi! Cu tine vorbesc haimana.

Îl vad cum își muta încet privirea sper ea. Ochii ii sclipesc din cauza lacrimilor. Nu suport sa îl vad asa. Ma face sa înnebunesc.

-haimana...de ce toată lumea ma numește asa? Cu ce am greșit? Sunt doar un simplu om care încearcă sa dispară de pe lunea asta. Nu am făcut nimic la nimeni. Nu înțeleg de ce ma urasea asa lumea...adineauri traiam bine. Aveam o familie...dar toate au fost minciuni construite de cei din jurul meu. Dacă nu m.au vrut de ce nu m.au aruncat la vremea potrivita? De ce m.au aruncat acum...dupa 20 de ani? 

Plânge înecandu.se în propriile suspine iar eu simt cum mi se frânge inima.

-Băiete uite aici. Nu ma prea interesează ce ai făcut în viata. Eu vreu sa știu ce faci în casa asta! Care îți e scopu? Lasă vrăjeală și pleca. Aici nu ești la hotel.

-Jing, tu ești cea care trebuie sa plece. Tu ai dat buzna în casa mea în seara asta. Te ai autoinvitat pentru ca aveai chef de sex. Uite cum sta treaba. M.am plictisit. Vroiam sa discut cu tine în particular dar tu ți ai cerut o. Când te ai transformat într.o persoana atât de rece? Într.o persoană egoista fără pic de mila. Cum pot sa faci pe cineva care nu ți a greșit cu absolut nimic
haimana? Ai fost tu în locul lui? Ai trecut tu prin ce a trecut el? Îți spun eu ca nu. Tu ai fost mereu fetita lui tati. Hai sa ne oprim aici. Eu nu mai pot sta cu cineva ca tine. Îmi pare rău dar s.a terminat. Te rog sa pleci 

-Yoongi.. Ce faci?

-Ceea ce simt. Te rog.

Se uita socata la mine. Nu ii venea sa creada. Se mai uita câteva secunde și iese vijelios din camera. Trântind inclusiv și usa de la intrare.

-Nu trebuia sa faci asta...
Aud o voce din spate șoptind. Nu o judeca prea tare. Poate asa ii e firea. Va sta bine impreuna. Nu sacrifica o iubire pentru cineva care nu știe ce e aia.

Ma întorc spre el. Își ștergea lacrimile. Încă suspina.

-E ceea ce am simțit. Ceea ce e corect. Îmi pare rău că a intrat aici și ca te a făcut sa plângi.

Ma apropii de el.

-Te rog nu mai plânge...nu suport sa te vad asa. Hai cu mine...

Îl i.au de mână iesind din camera aia.

-Ce zici sa faci un dus? Hai. Stii ce revigorat e? Eu tocmai am făcut.

-Fac dus în camera asta?

Zâmbesc. Inocenta lui e atat de drăguță.

-Asta e camera mea dar eu, pentru ca sunt mai leneș uneori mi.am făcut propria baie în camera. În dulăpior găsești prosoape. I.a tot ce ai nevoie de acolo.

Se mai uita o data la mine și merge spre ușa indicata de mine.

-Cât timp faci dus eu îți caut niște haine comode și curate. Le găsești pe pat. Dupa ce termini vino jos sa mânaci ceva.

Schițează un zâmbet mic și intra în baie.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 01, 2020 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Impossible | Yoonmin Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum