Capitolul 10

25 7 0
                                    

    Nu știu ce a fost în capul meu când am acceptat asta. Acum pe holurile liceului nu sunt doar simplele hlinzeli, ci mai sunt și șoapte despre mine și Ylai, fiind catalogați ca nesăbuiți, ahtiați după putere sau cel mai rău că am forma un cuplu. Am încercat sa neg cu vehemență, dar mai nou până nu câștig acest joc nu voi mai avea parte de supunere, cum nici el de altfel. Aceasta a fost una din regulile impuse de el și chiar mi-a surâs ideea.
    Credeam că prima probă sau mai bine zis prima rană va fi provocată cât de curând, dar am fost surprinsă într-un mod mai puțin plăcut când am auzit că vom fi luați prin surprindere. Înțeleg că jocul trebuie sa fie unul spontan, dar așa pe nepregătite nu îmi oferă încredere.
    Încerc să am toate simțurile în alertă, dar el e mai ceva ca o panteră și normal că asta nu va fi în favoarea mea.

Rănește-mă!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum