love at first sight

Love hurts

Cum putem sa tinem atat de mult la o persoana care ne face atat de mult rau? Nu, nu e cazul meu. Este vorba de Erin. Incep sa dezvolt sentimente puternice pentru ea, insa am impresia ca nu sunt doar eu in sufletul ei. Imi spune ca ma iubeste, insa, nu pot sa nu ma gandesc la faptul ca pot fi doar o metoda de a uita de Lexi. Fata care a ranit-o mult, pe care a asteptat-o 7 luni, daca nu si mai bine de atat. Stiu, e putin copilaresc, prostesc, sa astepti atat de mult o persoana si sa tii atat de mult la ea, cand stii clar ca sentimentele nu sunt reciproce. Insa, nu o pot judeca. Am facut si eu aceeasi greseala, ci nu o data, de doua ori. Nu ma atasez des de persoane, insa atunci cand o fac cu adevarat, sentimentele nu trec atat de rapid pe cat as fi dorit eu.
Ziua stateam cu parintii, ma comportam ca si cum totul este normal, ca inainte, nu am nici o relatie secreta, iar seara intram pe laptop sau pe telefon si vorbeam cu Erin ore intregi, apoi adormeam pe apel si ma uitandu-ma la ingerasul frumos de pe ecran. Nu imi venea sa cred ca am o iubita. Insa, seara asta nu s-a terminat ca si celelalte. Sa va povestesc si de ce.
Vorbeam, discutam diverse subiecte, unele interesante, altele ciudate, ne cunosteam din ce in ce mai bine. Cand, deodata, am vazut ca zambetul i-a disparut de pe chip. Oare de ce?
- Erin? Ce s-a intamplat? Ce ai vazut?
Ochii i s-au umplut cu lacrimi.
- Hei, ce ai patit? chiar ma simteam prost, nu stiam ce sa spun si cum sa reactionez, nu stiam ce se intamplase.
Apoi am vazut, mi-a trimis un screenshot din folderul "Galerii", si acolo am vazut ceva ce m-a ranit...
Avea in telefon un folder numit "Lexi❤" plin cu poze cu ea, conversatiile lor. Nu eram de atat de mult timp impreuna, poate doar o luna, insa aveam alte asteptari, poate gresite. Nu as fi crezut ca ar pastra pozele cu ea, cat timp e impreuna cu mine. Cateva lacrimi mi s-au prelins pe obraji instant, nu le-am putut opri, ma simteam tradata, inselata, chiar daca stiam ca nu e cazul. Erin a inceput sa planga, si-a cerut scuze si a inchis apelul.
Ce a fost asta? Oare nu ma mai vrea? Si-a dat seama ca nu tine la mine de fapt? Aveam atatea intrebari si o singura persoana avea raspunsurile. Erin. Asa ca am intrebat-o. La scurt timp m-a sunat inapoi, nu am ezitat si am raspuns. Avea ochii "injectati" de la plans, ceea ce scotea in evidenta culoarea lor verde-albastra. Pana si cand plangea era frumoasa, e posibil asa ceva? Nu am apucat sa spun nimic, caci a inceput sa imi explice.
- Stiu ca nu e ok ce am facut, am uitat de acel folder, chiar daca probabil nu ma crezi. Nu am vrut nici macar o secunda sa te supar sau sa te ranesc, esti o persoana minunata si m-ai acceptat langa tine chiar daca sunt mai mica si la distanta atat de mare. Am sters folderul, vreau sa stii ca nu mai am nici o legatura cu ea, ne-am blocat pe toate retelele pe care vorbeam, vreau sa stii ca sunt toata a ta si nu te voi mai rani. Te iubesc mult, bebicuta mea.
- Ok, si eu te iubesc.
Clar eram ranita, nu am mai patit niciodata nimic asemanator, insa e clar ca si ea incearca sa treaca peste si eu am acceptat sa formam un cuplu stiind toate aceste lucruri, niciodata nu mi-a ascuns nimic. Nu am motive sa nu ma mai incred in ea, asa ca sper ca va fi bine. Pana la urma, de ce sa lasam trecutul sa afecteze prezentul si viitorul. Conteaza ce se va intampla de acum inainte. Nu lasati trecutul sa intervina intre voi, nu va lasati captivi in trecut pentru ca nu veti putea gusta cu adevarat prezentul, si poate viitorul nu va mai exista. Traiti clipa, traiti momentele frumoase cu toata fiinta si nu va lasati daramati de momentele mai putin frumoase. Toate fac parte din viata unui om, asa este normal, insa toate vin si pleaca, conteaza sa aveti langa voi persoana potrivita care sa va fie alinare si fericire atunci cand restul este furtuna. Sa va calmeze cand sunteti nervosi, sa va bucure cand sunteti tristi. In relatie trebuie sa va completati. In acest fel toate vor merge perfect. Bineinteles ca in orice relatie exista certuri, fara ele totul e prea plictisitor. Nimic nu se compara cu un sarut de impacare si imbratisarea persoanei pe care o iubesti mai mult de cat pe tine insuti.