Capitolul 47

13.3K 447 27
                                    

Lucas

Niciodata nu m-am simtit atat de fericit.

O aveam pe Savannah in bratele mele in timp ce m-am pierdut in gandurile mele.

Am privit peretele, mi-am imaginat zambetul lui Savannah, sunetul rasetului ei.

Am zambit. Este atat de bine sa fie aici cu mine dupa atata timp.

Închid ochii, retrăind cum se simte în interiorul ei, atingand-o, sarutandu-i corpul, mirosindu-i părului.

Eu m-am trezit de ceva timp, dar nu voiam sa o trezesc si pe ea. Era atat de linistita.

Eram fericit simtindu-i pielea goala peste a mea, puteam ramane toata ziua asa.

Telefonul ei a inceput sa sune.

Ea s-a miscat si si-a deschis ochii lent,m-a privit si mi-a zambit.

-Buna dimineata, a zis si mi-a dat un sarut mic pe buze.

-Telefonul tau nu se opreste din sunat. Probabil e tatal tau preocupat intrebandu-se unde esti.

-Nu am intereseaza. Sunt mai mult decat bine.

S-a ascuns la pieptul meu.

-De cand te-ai transformat in fata careia nu ii pasa de nimic si face ce vrea? am zis batjocoritor si ea a ras.

-De cand mi-am dat seama ca trebuie sa profit de orice moment. In special astea pe care le impart cu tine.

-Nu ai idee de cat ti-am dus dorul, serios, am zis si i-am sarutat fruntea.

-Nu cred, a zis privind fix.

-De ce zici asta? am intrebat confuz.

-Ai fost cu Melody si sunt sigura ca si cu mai multe fete.

Am inceput sa rad in hohote. Am fost nevoit sa imi acopar gura ca sa ma opresc.

-Nu stiu ce este asa amuzant, Hoult, a zis suparata.

Crede ca imi bat joc de geloziile ei.

-Cine ti-a zis asta? Melody?

-Nu tocmai. A zis in timp ce toate ne schimbam pentru sport. Nu stii cum m-am simtit.

Am inceput sa rad mai mult.

Iar ea era acum si mai suparata.

-Mai bine nu iti ziceam nimic, nu stiu ce e asa amuzant.

-Nu, micuțo. In ziua in care Melody a venit acasa la mine, cand voiam sa o facem, am strigat-o pe numele tau si a plecat suparata. Crede-ma, niciodata nu am vazut-o asa.

Acum cea care radea in hohote era Savannah.

-E o proasta.

A inceput sa rada si mai tare.

-Acum ca imi amintesc, in ziua aia eram destul de suparat, te-am vazut la aeroport cu un baiat. Tocmai ajunsesem din California, si crede-ma, nu a fost foarte frumos. Aveam de gand sa ma odihnesc, dar a venit Melody si m-am gandit "De ce nu?" Chiar daca am incercat sa te uit nu am reusit.

-Mi s-a intamplat la fel, cu el. M-am gandit ca te voi uita si...

Furia se strecoară în interiorul meu ca un val al naibii care se prăbușește pe mal.

-Asteapta, tu si el...? Ce naiba ati facut?

-Nu, nu, nu. Pana in acel punct, nu. Doar ne-am sarutat, si bine, ne-am atins putin. Dar nu a functionat, Lucas, pentru ca erai singurul in mintea mea in timp ce faceam asta.

Ești a mea, micuțo *TRADUSĂ*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum