El e sigur. Acum toate incep sa se lege. Inca de la inceput ma analiza. Stia. Si asiaticul de pe banca sa inteleg ca e gardianul lui?
Asta nu se poate.
Plina de furie oarba ma indrept spre ei si simt cum ceva imi strapunge inima.
"Cu ei are incredere sa vorbeasca si sa rada?! Cu mine nu a facut asta niciodata."
Inainte sa ajung in fata lor Toby ma observa si se opreste sa scoata un singur comentariu tampit...
"Uite cine s-a gandit sa ni se alature..."
"Lynn?" spune Erika putin luata prin surprindere.
Vad cu toata roseata din obraji ii dispare.
Nu vreau sa spun ceea ce scot acum pe gur dar mintea mea e goala. Nu ma pot controla. Incalc toate regulile ca sa-i pot spune:
"Deci despre asta era vorba?! El te facea sa ti secrete fata de mine?!"
"Nu e ceea ce pare..."ingaima ea putin rusinata
E prima oara cand o vad asa. Asta ma aprinde si mai tare.
"Vad ca lor iti este mult mai usor sa te deschizi decat mie, CEA CARE A FOST CU TINE DIN TOTDEAUNA. STI, POSTE CA PROBLEMA PE CARE TREBUIE S-O REZOLBI IN VIATA ASTA NU E LA MINE, CI LA TINE ERIKA.
ESTE NEDREPT CA MA TRATEZI ASA CUM O FACI, SI LA PRIMII NECUNOSCUTI TE DESCHIZI."
Suvoaie curgeau din ochii ei dar nu ma mai interesa. Asta ma aprindea si mai tare.
" Stiai ca omul cu care vorbesti ma urmareste de cand a venit la liceul meu?! Nu-mi da pace si tu vorbesti cu el de parca va cunoasteti de o viata. E un om periculos si probabil ca ai dat informatii unui infractor fara sa sti. Ce a fost in capul tau?! Sti ca nu putem avea incredere in nimeni!"
Inainte sa mai pot spune ceva Toby ma ia de mana si ma taraste intr-o parte. Furia imi curge prin vene si sunt gata sa lupt. Care e planul lui?
"Cine esti ce vrei de la noi? Am vazut ca ma analizai saptamanile astea. Ce vrei? Nu am..."
Inainte sa pot termina propozitia el imi ridica usor barbia si ma tine strans.
Ma blochez, furia imi dispare si ma simt moale in bratele lui.
"Cine esti tu, Toby Brian?"
" inchid ochii si ii deschid ca sa il pot vedea mai bine. Nas carn, ochi migdalati de un verde patrunzator. Fata bine conturata, ovala, maxilar nu foarte proeminent. Pare slabit de ceva.
"Ai terminat?" spune el pe un ton plictisit in timp ca imi lasa barbia sa coboare.
Ma strange si mai tare iar apoi ma lasa libera.
Ma dezmeticesc apoi ma departez cat pot de el.
" Cine esti si ce vrei de la noi?"
" Simplu, vreau sa fim prieteni, vad ca si tu ai un gardian. Si asa as avea nevoie de cativa,prieteni nu gardieni, cred ca si tu. Am vazut ca nu prea a.."
"Asta pentru ca m-ai urmarit! Nu mi se pare corect. Plus ca nu te cred."
"Nu ma crezi? De ce te-as minti? Sunt la fel ca tine."
"Ca mine?"
" Confuz. Si tu vrei sa afli la fel de mult ca mine cum poti sa ai o viata normala, asa-i?"
Avea dreptate, aveam nevoie de raspunsuri, dar inca nu voiam sa am incredere in el.
Ce vrea si de ce tocmai acum?
CITEȘTI
De ce fugim?
Teen Fiction"Nu fac vreun sport si alergatul nu e punctul meu forte, dar ma pricep foarte bine in a fugi de problemele mele. Povestea pe care o sa v-o spun totusi incepe cand probleme incep sa alerge si ele spre mine.... spoiler, o sa ma prinda. Totusi o proble...
