De ce fugim?

9.

Presimt ca nu s-a asezat pe pat ptru ca e obosita...
"Lynn.."
Ma trag departe de ea, nu vreau sa fac ceea ce am facut mai devreme, nu vreau s-o ranesc.
"Te rog Lynn, haide sa vorbim, cred ca sunt gata sa discutam. Scuza-ma pentru comportamentul meu."
Las putina liniste intre noi, nu stiu ce sa zic...
"Daca iti bati joc de mine jur pe ce am mai sfant...."
"NU imi bat joc de tine acum."
"Deci recunosti ca ai mai facut-o."
"Ei na, nu pot sa nu-mi bat joc de tine cand te vad, e din instinct"
"Si uite cum o luam de la capat... Sti chiar ma gandeam ca te-ai schimbat!?"
"Oh haide e o gluma, serios!"
"Mhm..."
"Bine, am sa incep eu sa vorbesc atunci."
"Sincer mi se pare ca acum spui prea multe..."
"Nu folosi arma asta impotriva mea!"
"Cum sa vorbesti cu mine cand nici macar nu-ti poti mentine calmul!"
" INCERC. OK?"
Ma opresc, e destul, controleaza-te Lynn..
Tacerea dintre noi vine ca un raspuns la intrebarea Erikai asa ca isi continua discursul...
"Nu ti-am spus nimic pana acum pentru ca sa fi un gardian este ca si cum ai trai doua vieti la rand si sa ti le amintesti pe amandoua. Inca am probleme Lynn. Si trebuie sa ma confrunt cu ele, stiu ca nu am fost cel mai bun gardian dar exista o explicatie pentru tot."
"Sa incepem cu comportamentul.."
"In viata mea anterioara locuiam intr-un satuc saracacios de la marginea orasului. Irasul in care tu locuiai.. Am fost.. Prietene."
"Ok.. Asta o sa fie interesant.."
"Ti-am facut un lucru groaznic Lynn, cu care nu ma mandresc, sper sa ma poti ierta.
Deocamdata insa nu ma simt in stare sa-ti spun acel lucru, asa ca vom incepe cu informatiile depre mine."
"Mi se pare plauzibil."
"Motivul pentru care sunt sarcastica cu toti este pentru ca nu mai am incredere in nimeni si mai ales in mine. Cateodata simt ca si tu ai aceleasi amintiri pe care le am si eu Lynn, si asa ma sperie si ma face ostila."
"De ce?"
"Pentru ca nimeni nu ar putea ierta ceea ce ti-am facut eu."
"Totusi eu cum pot avea garantia ca tu imi vrei binele?"
"In primul rand, toti gardienii fac bine din niste motive, majoritatea pentru ca nu vor sa dispara intr-o eternitate de infern, altii insa pana la sfarsitul misiunii constientizeaza probabil o parte din faptele facute."
"Si tu in care categorie esti?"
" Si dupa cum spuneam, am probleme cu increderea. Traiam intr-o rulota cu cei 3 frati ai mei si cu bunicul care mai venea din cand in cand sa ceara bani pentru bautura. Desigur, eu intre scoala si fratii mei lucram cu jumatate de norma la un bar foarte bine cunoscut in acea zona. Acolo ne-am intalnit noi pentru prima data, in primul an de liceu."
"Inteleg.. Si eram de aceeasi varsta?"
"Dap."
"Si eu unde locuiam?"
"In ultimul etaj al celui mai mare zagrie nori din acel oras."
"Cred ca inteleg unde bati cu toata poaveste asta..."
"Nu.. N-ai nici cea mai vaga idee unde bat.."