Capitolul 31 — Impuscandu-ma a fost doar in fleac
Kira plângea singură în pat, nu putea dormi in timp ce Ethan dormea pe canapeaua din living.
Se uita la luna care ii lumina fața si o lua un fior rece. S-a ridicat repede din pat și a coborât treptele spre living.
— Dormi? Il întreba ea pe Ethan în șoaptă de două ori.
— Ce e? S-a întâmplat ceva? Se ridica el in fund speriat
— Nu pot sa dorm..ma simt ciudat..nu pot sa stau singura....poți veni sa stai cu mine?il ruga ea
— Kira.. sta el două secunde sa se gândească, bine, vin.
Urcară amândoi scările, și se pusera în pat.
— Sper ca esti conștientă că nu te-am iertat..
— Stiu Ethan, doar ca tu nu ai vrut sa auzi întreaga poveste...nu s-a intamplat de fapt ceea ce crezi
— Kira stiu ce am văzut
— Nu sti nimic, tu doar ai apărut în momentul în care el m-a sărutat, până și eu am rămas uimită, dar tu nu ai vrut sa asc..
— Taci Kira..o întrerupe el, imi e atât de somn, vorbim mâine despre asta
— Daca tot nu vrei sa vorbim despre asta, putem vorbi despre altceva!
— Cum ar fi? întreabă el cu ochii închiși
— Cum ai putut sa ma înlocuiești atât de repede? De ce?
—...Kira..răspunde el somnoros, nu te-am înlocuit, nu as putea sa o fac..voiam doar sa inteleg de ce mi se părea atât de cunoscută Elora...
— Probabil din cauza ca am mers la aceeași școală până pe clasa a 4 a.
— A serios? Nu știam niciodată că ai o soră.
— Pentru că nu te interesa, răspunde ea zâmbind sarcastic.
Cu spatele la ea, Ethan adormi, dar Kira nu reușea. Il privea, apoi privea tavanul, pereții, parcă o țintea cineva cu privirea..
Ethan se întoarse spre ea, dormind buștean. Aceasta se uita la el cum doarme, zâmbind, mângâindu-i obrazul cu degetul.
Se făcu 10 și Ethan se trezi realizând că e singur în pat. Se ridică și merse spre bucătărie unde Kira stătea și se uită pe geam.
— Neața! Cum ai dormit? Întreabă el.
Nu răspunde, o mai întreabă o dată.
— Da, da, foarte bine, stai, ce ai spus? Întreabă ea derutată.
— Esti bine Kira?
— Pe lângă ca nu am putut dormi toată noaptea si că mi-am omorât sora, și că politia trebuie sa vina in orice moment sa ma ia sunt bine, răspunde Kira foarte supărată.
— Staii, nu o sa vina nicio poli..
— Ar trebui sa vina, il întrerupe, nu pot sa fug la nesfârșit, și ar trebui sa ii facem dreptate Elorei..
— Of Kira...nu o sa fugi la nesfârșit, nu o sa las sa se întâmple asta.
— Si ce ai putea tu sa faci, imi poți spune si mie? Întreabă ea hotărâtă.
— In primul rând nu o sa găsească nimeni cadavrul, în al doilea rând daca l-ar găsi am sters toate urmele care duc la noi si in al treilea rând daca ar afla cine a făcut asta o sa scăpăm ușor.
— Usor? O sa fac ani buni de pușcărie omule!
— Banii cumpără orice, răspunde el liniștit.
— Banii? Pe bune? Crezi că îi interesează banii?!
— Da Kira! Asa a scăpat și Damario.
— Cum? Tatal tău vitreg inca nu se știe unde se ascunde! Cum a scăpat?
— Kira.."tatăl meu vitreg" nu se ascunde doar pentru că m-a împușcat..asta e un fleac pe langa cate a făcut..
