Dar... totusi, parca mai era ceva in inima mea

56 3 0
                                    

A fost atata timp in inima mea, iar acum l-am dat afara asa repde. A durat timp sa zidesc ce a spart el si sa inlocuiesc incuietoare. Si cu ce rost? Ca el sa intre pe geam si sa stea abuziv in locul unde sta iubitul meu? Si poate o sa sparga usa si va veni inarmat si imi va golii inima, ca apoi sa-si aduca mizeriile si ma mi-o umple inutil. Totusi cred ca e mai bine asa. Voi pune cele mai rezistente geamuri, voi inlocuii usa cu una din fier si imi voi lua caini, pentru a-mi pazi inima, pana ce eu voi repara fisurile provocate de el, atunci cand inima imi batea prea tare cand il vedeam, sau cand batea incet si se umfla prea tare ca nu aveam aer cand plangeam nopti din cauza lui. Tot ce a facut el mi-a deteriorat-o. Si aproape s-a ales praful de ea. Dar voi avea eu grija sa o fac ca inainte si chiar mai buna de atat. Iti promit!

Nu voi lasa sa intre alt idiot in ea!

Te vreau, dar nu se poate...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum