Contract De Căsătorie

Capitolul 21

Kate
Următoarele lunii au trecut destul de repede.  M- ai am o lună până să nasc. Adam îi din ce în ce tot mai protector cu mine. Nu mă lăsa să fac niciun pas fără ajutorul lui. Uneori mă enervează că îi prea grijuliu. Burta ii din ce în ce tot mai mare ceea ce îmi îngreunează munca. Azi m-am trezit înaintea lui și m-am gândit să îi fac eu micul dejun, așa că m-am apucat imediat. Nici bine nu termin că simt două mâini care mă iau în brațe pe la spate.
- Neața iubitule.
- Neața regina mea. Ia zi ce am vorbit eu cu tine?
- Nu știu, ce ai vorbit cu mine? Zic și mă întorc către el, dau să îl sărut dar se trage.
- Nu, nu dau pupi că mă superi. Kate ți-am zis să nu mai faci nimic fără mine. Nu vreau să pățești ceva.
- Nu voi păți nimic stai liniștit. Zic și îl sărut după ii pun masa.
- Hai punete și mănâncă te rog. După te îmbraci și mergi la lucru da?
- Nu mă duc, stau și lucrez de acasă.
- Adam, de câteva zile tot de acasă lucrezi.
- Și ce? Trebuie să stau acasă, ca să am grijă de tine. In caz că ți se rupe apa cine te va ajuta.
- Mai am până nasc. Mai îi o lună și două săptămâni până să vina bebele pe lume.
- Nu contează. Prefer să stau acasă și să te văd în fiecare zi. Zice și mă sărută. Ne punem și mâncăm. După ce mâncăm eu mă pun sa ma uit la televizor și Adam se pune langa mine. - Adam....
- Da iubire, ce vrei ?
- Mergi te rog să îmi iei ciocolata, popcorn, fructe și pizza ?
- Offf, Kate mă duc să îți iau. Altceva mai vrei ?
- Nu, atât vreau.
- Bine, mă duc să îți iau. Zice și mă sărută pe frunte și pleacă. Stau ce mai stau și mă duc în cameră și mă pun să dorm. Simt că cineva se pune langa mine, dar mie prea lene să îmi deschid ochii așa că îmi continui somnul. După un timp mă trezesc și când mă întorc pe partea cealaltă, îl văd pe Adam lângă mine.
- Te-ai trezit ?
- Hmhm. La ce te uiți pe telefon ?
-  Am găsit niște lucruri frumoase, pe care le putem cumpăra pentru bebe.
- Adam, încă nici nu sa născut și tu deja vrei să îi cumperi lucruri?
- Da, ce are?
-  Adam nici măcar nu suntem singuri ce îi. Nu știm dacă îi fata sau băiat și tu deja vrei să îi iei.
- Da, ce are. Luăm cate două de fiecare .
- Tu nu ești normal. Zic și îl sărut.
- Te iubesc.
- Și eu te iubesc. Zice și mă strânge în brațe.
După o lună
- Adam grăbește-te că eu nu mai rezist.
-  Da iubire mă grăbesc, dar nu știu unde ți-ai pus geamantanul pentru spital.
- Adam îi lângă ușă de un sfert de oră tot ți-am zis. Mișcăte o dată, că bebele trebuie să vină și va veni, ori cu doctorul la spital, ori aici cu tine dacă tu nu te miști o dată.
- Da iubire acum, acum mă mișc. Hai, hai că nu vreau să te ajut eu la născut că nu îs doctor. Zice și ne luam și plecăm spre spital. In drumul spre spital Adam conducea ca un maniac, era să ne oprească și poliția. O dată ajunși la spital, mă iau asistentele și mă duc în salonul de nașteri.
Adam
De o oră și ceva Kate îi tot în salonul de nașteri și nu a ieșit nimeni de acolo. Mi-e frică spre să fie totul în regulă. I-am anunțat pe toți din familiile noastre și toți mi-au zis că sunt pe drum. După un timp apar și ei. Într-un sfârșit a ieșit și doctorul.
- Domnule doctor cum sunt?
- Felicitări! A născut o fetiță și un băiețel de nota 10 amândoi.
- Vreti să spuneți că a născut gemeni?
- Da, de asta a durat atât. Felicitari!
- Mulțumesc! Zic și nu mai pot de fericire. Am devenit tată de fată și de băiețel. Doamne îi cea mai fericita zi din viața mea. Fug repede la Kate în salon. Merg și o iau în brațe și o sărut.
- Sunt tată de gemeni.
- Și eu mamă. Te iubesc mult de tot Adam.
- Și eu Kate, și eu. Mi-ai dăruit cel mai frumos cadou din viața mea. Zic și o sărut. Toți au venit și ne-au felicitat.
După trei ani
- Iubireee...
- Da, ce s-a întâmplat ?
- Sofia și David iară au desenat peretele.
- Off Adam și ce vrei sa fac eu ?
- Nu știu. Dar trebuie să le dăm ceva unde să deseneze.
- Adam le-am dat și tabla, și caiete, dar tot pe perete desenează. Unde sunt copii acum ?
- Afară în grădină.
- Adam i-ai lăsat singuri afară în grădină? Sunt ei gemeni, dar de cate ori sunt singuri se ceartă și se bat.
- Stai liniștită că nu sunt singuri sunt cu Emily.
- Bine. Merg să văd dacă se descurca cu ei. Zic și dau să plec, dar Adam mă prinde și mă trage lângă el.
- Nu, stai aici, lasă că se descurcă cu ei. Vreau să mai petrec și eu timp cu minunata mea soție. Zice și mă sărută.
-  Pai și nu petrecem?
- Singuri nu prea apucăm să fim. Zice și mă ia în brațe și mă duce în dormitor.
- Adam!
- Hmmm, vreau să mă bucur și eu de tine. Le mai facem un frățior sau o surioara.
- Acum? Nu se înțeleg între ei acum și tu vrei să le mai faci un frățior ?
- Da, vreau să fac o echipă de fotbal cu tine in frunte.
- Tu nu ești normal. Fi tu gravid o data și naște tu, ca așa vei înțelege cât de dureros îi să naști și cât m-am chinuit cu ei 9 luni în burtă.
- Stai liniștită se rezolvă și asta. Zice și mă sărută.
- Nu ești sănătos. Te iubesc! 
- Și eu te iubesc și mereu te voi iubi Kate. Mi-ai oferit cei mai frumoși copii și cea mai frumoasa bătrânețe.

                          ~ Sfârșit ~