Vampir în Tărâmul Zânelor

Capitolul 10

*Cardan*

Stăteam și așteptăm la ușa camerei ei. Doctorul fusese chemat de urgență. Stau și aștept cu frații mei, Balekin fiind vizibil nervos.

Când iese doctorul , toți năvălim pe el.

- O să fie bine? Întreabă Dain.

- O să fie bine, dar trebuie să stea liniștită acum.

Răsuflăm ușurați. Nu am crezut că se poate întâmpla asta dacă îi dai usturoi unui vampir. Am făcut o mare prostie și simt că Balekin nu mă va lăsa să scap.

După ce doctorul a pleca, îi văd pe Locke și Nicasia , fără Valerian, venind spre mine. Aceștia având câte un buchet de trandafiri albaștri.

- Cum se simte? Întreabă Nicasia.

- Acum e bine. Dar tot mă simt vinovat. Nu am vrut să se ajungă așa.

- A fost doar o glumă care s-a terminat prost. Atâta tot. Spune Nicasia.

- Asta îmi aduce aminte de cum îmi băteam joc de Jude. Înainte să încep să o plac.

- Poate se va înfiripa ceva între voi doi. Spune Locke zâmbind cu toți dinți.

- Nu prea cred. Dacă o să pățească ceva din cauza mea? Cum a fost cu Jude.

- Te bazasei pe cine nu trebuia. De acum ști în cine să ai încredere și în cine nu.

- Putem să o vedem? Spune Nicasia ținând trandafiri la piept.

Descrid ușa încet. Văd draperiile trase ca să nu pătrundă lumina soarelui. Măsuța de toaletă e plină de bijuterii, parfumuri fine și rujuri delicate. Iar în pat stă fata palidă în rochie de noapte, învelită în cearșaf.

-Astea sunt pentru tine. Spune Locke , punând florile alături de Nicasia pe noptieră.

- Nu am crezut că veți veni. Spune slab.

- Vroiam să știm dacă ești bine. Și cred că Cardan ar vrea să îți spună ceva. Ca să nu aibă pe conștiință.

Mă apropii de pat , mă așez pe marginea acestuia și îmi las capul în jos de rușine.

- Îmi cer iertare, Lucreția.

- De ce?

- Eu ți-am pus pudră de usturoi în sânge. Am vrut să fac o glumă, dar s-a ajuns prea departe. Nu am vrut să se întâmple asta! Jur! Îmi cer iertare! Jur că nu am vrut să se întâmple ceva rău!

Aceasta se uită cu ochii blânzi și stinși la mine. Ochii acea sunt ca pădurea de brad și simt că o pot vedea pe Jude în ei. Dar acum Jude nu mai e.

- Sunt supărată. Dar fiind că ai recunoscut, ești totuși iertat.

Aceasta mă ia ușor de mână. Un fior mă trece.
Pielea ei e extrem de rece , dar fină.